miercuri, 6 octombrie 2010

Asumarea raspunderii pe Legea Educatiei Nationale nu este posibila

Emil Boc, Marko Bela si Laszlo Borbely au declarat, conform Mediafax, ca guvernul intentioneaza sa-si asume raspunderea pe Legea Educatiei Nationale (LEN), daca dezbaterile din Senat nu se incheie rapid. Eroare majora.

Si ministrul Daniel Funeriu este nemultumit de evolutia dezbaterilor din Senat la proiectul LEN si le explica prin aceea ca Legea loveste interesele nelegitime ale managerilor din invatamant, manageri care au o reprezentare substantiala in Parlament, inclusiv in comisiile de specialitate.

Curtea Constitutionala s-a pronuntat deja ca nu se poate asuma raspunderea pe aceasta lege, prin Decizia nr. 1557 din 18 noiembrie 2009 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii educaţiei naţionale, Publicata în Monitorul Oficial cu numărul 40 din data de 19 ianuarie 2010. In motivatia Deciziei se spune:
„Aşa fiind, Curtea consideră că ocolirea procedurii de examinare şi dezbatere a proiectului de lege, atât în cadrul comisiilor de specialitate, cât şi în plenul fiecărei Camere a Parlamentului, potrivit competenţelor stabilite de art. 75 din Constituţie, şi recurgerea la angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege nu-şi găsesc o motivare în sensul celor arătate.” Definitivă şi general obligatorie.

In aceste conditii e de mirare cum oameni importanti in stat au tinere de minte asa de redusa.

Ca in Senat dezbaterile treneaza, e adevarat. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca doua luni de concediu, iulie si august, au fost folosite de senatorii din Comisia de Invatamant a Senatului pentru concedii frumoase, in loc sa finalizeze proiectul Legii Educatiei Naionale. Despre importanta caruia este greu sa exagerezi. Dar ce conteaza, mai importante sunt concediile, 4 milioane de elevi si studenti mai pot astepta. Ca si mediul economic, care reclama slaba calitate a formarii profesionale. Ca si productivitatea economiei si atractivitatea ei in ochii investitorilor straini.

Asa se face ca anul scolar si universitar a inceput tot sub auspiciile vechii legi. Cu aceiasi directori politici care conduc scolile, cu aceiasi rectori care guverneaza universitatile in familie.

Are dreptate si Mihail Hardau, presedintele comisiei de specialitate din Senat, care explica ca o astfel de lege importanta nu se face pe genunchi, ea trebuie sa reziste 15-20 de ani, fara modificari esentiale, cum s-a intamplat cu actuala lege a invatamantului. Adica nu trebuie sa serveasca interese politice de moment ci interesele pe termen lung ale educatiei romanesti. Si pentru asta graba nu e buna.

Putem banui si intentiile de blocare a lucrarilor din partea opozitiei, majoritara in comisie, avand in vedere prevederile dure pe care le contine LEN impotriva nepotismului universitar, a cumulului de norme, a plagiatului, a finantarii fara controlul calitatii, etc. „Fabricile de diplome”, cu o cifra de afaceri de aproape un miliard de euro pe an, isi simt amenintata existenta si reactioneaza in consecinta, incercand sa blocheze aparitia LEN.

Cert este ca in momentul de fata LEN este in blocaj total, Comisia de Invatamant nu avanseaza multumitor de repede (a avansat ca termen final luna decembrie sau ianuarie), guvernul nu-si poate asuma raspunderea pe aceasta lege, asa ca tot ce poate face este sa puna presiune pe membrii comisiei de specialitate a Senatului pentru a grabi dezbaterea. Care se petrece intr-un secret absolut. Fara invitati la dezbateri, fara prezenta presei. Nu se stie ce decizii s-au luat pana in prezent, la ce articol s-a ajuns si care ar fi orizontul de timp in care ne putem astepta la finalizarea lucrarilor.

Iata, in final, componenta comisiei:

Mihail Hardau, presedintele comisiei, Radulescu Serban, Bara Ion, Sbarciu Ioan, toti de la PDL, Ecaterina Andronescu, Prunea Nicolae, Silistru Doina, Mang Ioan, de la PSD+PC, Robu Nicolae, Topescu Cristian, de la PNL si Bokor Tiberiu de la UDMR

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu