Pentru ca  o tolerează, n-o repudiază din politică, ba din contră, o mai şi laudă. Spre disperarea unor ziarişti de dreapta, care şi-ar dori s-o vadă linşată, ca la Antena 3.

Ce a făcut, de fapt,  Elena Udrea? După părerea unor politicieni,  ziarişti şi comentatori, inclusiv de dreapta, a distrus tot ce i-a căzut în mână: PMP, care a luat un scor slab, PDL, din care a plecat, pe Băsescu, pe Boc, România, Europa, nu ştiu dacă dacă nu tot globul şi universul.


Culmea este că la toate aceste acuze  nu sunt aduse fapte şi dovezi, merg pe principiul lui Stalin: „se ştie că” (kak izvestno).

„Se ştie că” a nenorocit PMP-ul, care fără ea ar fi luat un scor că voinicul din poveste la alegeri.

De unde judecata asta? Dacă ne uităm la FC, NR, PNŢCD, partide mai vechi, PMP a luat, după 4 luni de existenţă, cât toate cele enumerate la un loc. 

Să ai doi europarlamentari, să intri în PPE, cu o structură locală construită în doar 4 luni, e un rezultat slab? Tot aşa de bine se poate spune că e un rezultat bun.

Dar fără Elena Udrea, cât ar fi luat? Mai mult sau mai puţin? Care ar fi dovada, demonstraţia? Nu aşa, „se ştie că”.

„Se ştie” că a distrus PDL, care a luat 12% din cauza plecării ei, în locul unei ţinte de 25%.

Adică Elena Udrea valorează 13% din electoratul PDL? Mai să fie! Ar fi un adevărat miracol!

Adevărul este altul

Elena Udrea s-a dus acolo unde este Băsescu, căruia i-a rămas apropiată, lui şi proiectului de modernizare a României. Şi asta după ce PDL l-a atacat pe Băsescu cu „ne-ai arestat primarii”,  acuză identică cu a lui Ponta, care susţine că Băsescu dă ordine justiţiei pe cine să aresteze şi pe cine nu.

Adică, a dat ordine justiţiei să-l aresteze şi pe fratele său? Ar fi prea de tot, dar orice e posibil în minţile unora că Ponta, Antonescu, Blaga.

Dacă rămânea în PDL, Elena Udrea ar fi trebuit să înghită fuziunea cu puciştii din 2012, cum a făcut Monica Macovei. Bine că a plecat la timp.

Are Elena Udrea probleme cu justiţia, cum are Iohannis?

Nu există nicio inculpare, nicio cercetare, nici la DNA, nici în altă parte. Să nu fi căutat Ponta, cu lumânarea, documente compromiţătoare în ministerul unde a lucrat Udrea? Ba bine că nu! 

Dacă găsea, până acum era de mult reclamată, cum au fost alţi demnitari din guvernarea Boc.

Până şi Ludovic Orban, şeful  Comisiei Parlamentare a rămas cu ochii-n soare, n-a reuşit să-i impute ceva, după câteva şedinţe cu „spectacol” asigurat.

Este Elena Udrea ataşată de integritate, independenţa justiţiei, modernizarea României,  consolidarea statului de drept? 

Bineinteles, a demonstrat de multe ori.

Daniel Funeriu spunea că doar Băsescu,  Udrea şi Boc i-au susţinut legea prin care moderniza educaţia.

Emil Boc spunea, zilele trecute, când i-a acordat şi susţinerea, că a fost un ministru performant, cu mii de proiecte puse în operă, în mai toate judeţele.

Elena Udrea şi PMP au rămas de aceeaşi parte a baricadei cu  preşedintele Băsescu şi se bat pentru independenţei justiţiei, consolidarea şi depolitizarea unor instituţii esenţiale, alte proiecte, prin care România a făcut un mare salt înainte, de-ar fi să remarcăm doar condamnarea lui Voiculescu, dar şi arestarea fratelui preşedintelui.

Cum l-a „distrus” Elena Udrea pe Băsescu? Că e bine mersi, se pregăteşte să-şi încheie mandatul, nu declară, precum 

Constantinescu, „m-a învins sistemul”, mai degrabă Băsescu a învins sistemul. Şi lasă moştenire o justiţie independentă, pe care trebuie s-o apărăm cu trupurile şi cu dinţii. Este unul dintre conducătorii care a „tras” societatea înainte, precum a făcut Balcerowicz în Polonia, uneori impotriva ei şi a clasei politice.
Este uşor de priceput că fără Traian Băsescu la preşedinţie şi fără susţinătorii săi, România se afla şi acum în paradigma Năstase de guvernare, cu justiţia aservită puterii. Si fără politicieni condamnaţi şi trimişi după gratii.

Altă acuză: „a gonit intelectualii” din PMP

Intelectualii au plecat după alegeri, pentru că n-au obţinut posturile râvnite, şi din cauză  că s-au contracandidat mai mulţi pe acelaşi post.

Pe urmă, politica e o activitate diferită de predatul la catedră. Cere efort, timp, bani, şi o experienţă specifică. Puterea de a îndura multe.

 Au încercat şi Pleşu, Dinescu, Manolescu să facă politică, dar s-au lăsat păgubaşi. N-aveau însuşirile necesare unei lumi extrem de dure. Şi care cere sacrificii enorme.

O pătură subţire de „elitişti”, comentatori, ziarişti, filosofi, politicieni,  tot îi caută nod în papură Elenei Udrea şi preşedintelui Băsescu. Fără argumente şi fără date precise, altele  decât fanteziile proprii.

 Fără să realizeze că nu pot proiecta antipatia şi ura faţă lor faţă de cei doi la întreg  electoratul. Care judecă după cu totul alte criterii, comparativ cu „elitiştii”. Asta e, ghinion.

În concluzie, ar fi de bun simţ că autorii de acuze la adresa Elenei Udrea să le şi concretizeze, să spună la ce se referă acuzele, care sunt dovezile, nu aşa la general, „se ştie că”. Altfel nu sunt credibili.

Nu mai suntem pe timpul lui Stalin.