duminică, 29 mai 2016

Dragi prieteni din Diaspora



Astăzi e ziua românilor de pretutindeni.
Cu toţii suntem legaţi de pământul natal, de familie, prieteni, cunoştinţe.
Cu toţii ne dorim o viaţă mai bună şi apropierea clipei când vom fi iarăşi împreună.
Aportul vostru la modernizarea României, mai ales în ultimii ani, este inestimabil: bani trimişi în ţară, sprijinirea celor care şi-au găsit o slujbă mai bună în alte ţări, înţelegerea adevăratei democraţii şi transmiterea acestor convingeri  concetăţenilor voştri.
Aşa au fost posibile evenimentele din noiembrie 2014 şi multe altele, în  care conducerea României a trebuit să ţină cont de opinia voastră.
Anul 2016 este special pentru România. Îşi alege conducătorii pentru viitorii 4 ani.
Aşa cum aţi acţionat şi în trecut, este şi anul acesta important să vă exercitaţi influenţa, pe toate căile posibile, pentru alegerea drumului pe care îl consideraţi corect pentru noi toţi.
Încă o dată, destinul României este în mâinile voastre.

Prof. Ştefan Vlaston

29 mai 2016 

duminică, 8 noiembrie 2015

Ministrul Bănicioiu, vinovat pentru neactivarea mecanismului european în caz de dezastre

Numărul mare de morţi în urma tragediei din clubul Colectiv, şi care creşte de la o zi la alta, îşi are explicaţia şi în faptul că ministrul sănătăţii, Nicu Bănicioiu, n-a cerut Uniunii Europene activarea imediată a mecanismului de ajutorare în caz de dezastre.

Multe ţări europene au recunoscut că resursele umane şi materiale ale unei singure ţări nu pot face faţă unui număr aşa de mare de arşi, câţi au fost înregistraţi la spitale după tragedia de la Colectiv.

România are doar 25 de paturi pentru marii arşi, în toate spitalele bucureştene, nici un centru specializat pentru aceasta categorie de bolnavi, iar specialişti şi tehnica de specialitate sunt  proporţionale cu acest număr

În dimineaţa zilei de 31 octombrie, când proporţiile tragediei erau evidente, ministrul Băniciou, guvernul României, trebuiau să ceară ajutor imediat la ţările din UE pentru asistenţă  în specialişti, logistică, aparatura, mai ales că din evaluările specialiştilor noştri o parte a  bolnavilor nu erau transportabili.

Neinvitaţi, specialiştii străini nu puteau să vină în România şi abia peste 5-6 zile de la dezastru, au fost chemaţi în ajutor specialişti din ţări ale UE, America  şi Israel.

Dintr-un comunicat al Comisiei Europene rezultă că doar Joi, 5 noiembrie, România s-a adresat UE cu o cerere de ajutor. 

Era prea târziu, doi bolnavi transportaţi la Bruxelles au murit pe drum.

Ministrul Bănicioiu a declarat din primul moment că România are suficiente resurse umane şi materiale să se descurce singură în condiţiile dezastrului înregistrat la Colectiv.

Eroarea gravă a ministrului Banicioiu şi a guvernului României a agravat suferinţele bolnavilor şi, posibil, a condus la mărirea numărului deceselor.

Pentru aceste motive, ministrul Banicioiu trebuie să demisioneze imediat şi să lase pe alţii mai competenţi să dirijeze operaţiunile medicale de salvare în curs.



luni, 24 august 2015

10 raspunsuri fundamentale la intrebarile lui Ponta

0 INTREBARI FUNDAMENTALE PENTRU VIITORUL ECONOMIC SI SOCIAL AL ROMANIEI!
In calitate de prim-ministru al Guvernului care a conceput si promovat proiectul noului Cod Fiscal consider ca toate partidele politice parlamentare au datoria (inainte sau in timpul dezabaterii care incepe maine in Parlament) sa raspunda opiniei publice la 10 intrebari legitime si utile :
1.      Considera ca noul Cod Fiscal propus de Guvern este un instrument legislativ categoric mai bun decat cel aflat acum in vigoare? Ajuta economia romaneasca sa se dezvolte in continuare, pastrand si crescand numarul de locuri de munca, platind salarii mai decente, achitand taxe mai mici si mai putine (sprijinind efortul autoritatilor de combatere a birocratiei si evaziunii fiscale)? Daca nu sunt de acord cu aceste afirmatii de ce voteaza pentru?
Noul Cod Fiscal nu asigura predictibilitate, se bazeaza pe venituri iluzorii. Nu creste numarul de locuri de munca pentru ca nu lasa spatiu fiscal pentru investitii. Nu contine  masuri de combatere a birocratiei si evaziunii fiscale, pentru care este necesara conformarea voluntara a contribuabililor.  In Romania nu se intampla conformarea voluntara pentru ca nu avem incredere ca guvernul face ce trebuie cu banii nostri.
2.      Cand au votat in unanimitate Codul Fiscal au stiut ce voteaza? Au citit textul, specialistii lor au inteles prevederile si consecintele? Daca da, de ce unele partide au considerat dupa vot si dupa trimiterea la reexaminare ca noul Cod Fiscal este iresponsabil, nesustenabil, prost conceput etc.?

Cand a trecut de la Senat la Camera, noul Cod Fiscal a suferit schimbari majore in 2 zile, si n-a existat timpul necesar studierii si aprofundarii schimbarilor aduse. Pe de alta parte, parlamentarii au prostul obicei sa voteze orbeste, la indicatiil eliderului de grup.

3.      De ce reprezentantii PNL/PDL au depus un amendament privind scaderea cotei generale de TVA de la 20% (propunerea Guvernului) la 19% si chiar au conditionat votul pozitiv de acceptarea acestui amendament? Au avut calcule de impact sau a fost o simpla propunere electoralista si populista? Daca era o propunere buna de ce au solicitat acum sa se revina la varianta Guvernului de 20%?

In acel moment nu existau prevazute in Codul Fiscal scaderea sau eliminarea a inca 5 taxe si impozite, nu erau prevazute cresteri salarii nesustenabile, nu aparusera crizele din China,  demisia guvernului grec, criza imigrantilor in Europa.

4.      Care a fost impactul estimat al cresterii TVA de la 19% la 24% si al taierilor de salarii si ajutoare sociale din 2010? Care dintre partidele actuale considera si acum ca a fost corecta si utila viziunea economica a guvernarii PDL de atunci cand sute de mii de firme au dat faliment, s-au pierdut peste 170.000 de locuri de munca stabile, s-a redus cu 0,5 puncte procentuale potentialul economic, a avut loc o cadere economica drastica, a explodat evaziunea fiscala, rata inflatiei s-a dublat fata de 2009, iar puterea de cumparare a scazut dramatic chiar cu 40% in cazul profesorilor, medicilor si a categoriilor sociale cu venituri reduse?

In 2010 Romania era nefinantabila, ca efect al guvernarii dezastruoase a lui Tariceanu, fapt recunoscut si de Victor Ponta in doua randuri. Restructurarile si taierile de venituri au fost necesare pentru reechilibrarea macroeconomica, fara de care Romania ar fi ajuns in situatia Greciei. Nimeni n-a oferit solutii alternative la masurile luate in 2010, nici Victor Ponta. Dupa razboi, e usor sa te consideri mare strateg.

5.      Care este opinia partidelor politice actuale - Romania ar trebui sa renegocieze tintele de deficit bugetar ESA mai mici de 1% din PIB prevazute in actualul Medium Term Objective sau sa tina cura de slabire (austeritate) si sa acumuleze deficite de dezvoltare? Sau ar fi mai bine tintirea unor deficite bugetare ESA in jurul a 2% din PIB si astfel sa se accelereze procesul de convergenta fata de media UE28?

Romania ar proceda corect fata de generatiie urmatoare daca nu i-ar lasa datorii uriase si ar duce actualele resurse in investitii pentru dezvoltare si modernizare, nu in consum.

6.      De ce Romania ar fi nesustenabila in conditiile unui deficit de 2 - 2,5% din PIB si o datorie bruta guvernamentala de 40% din PIB, iar Spania cu un deficit bugetar de 3,7% din PIB si cu o datorie de 103% din PIB, Franta cu un deficit bugetar estimat de 4,1% din PIB si o datorie publica de 98% din PIB, Portugalia cu 2,8% din PIB si o datorie publica de 124% din PIB, Polonia cu un deficit bugetar de 2,7% din PIB si o datorie de 50% din PIB sau Marea Britanie cu un deficit bugetar de 3,6% din PIB si o datorie bruta de 91% din PIB s.a.m.d., ar fi cu toate sustenabile?

Pentru ca nu vrem sa ajungem in situatia acelor tari. Daca actuala putere asta isi doreste, este pasibila de acuzatia de atentat la siguranta nationala si inalta tradare. Romania nu are un PIB la nivelul  tarilor mentionate, asa incat comparatia este ridicola.

7.      Stiu partidele politice ca 2014 a fost primul an din ultimii 12 cand Romania a obtinut sold bugetar primar pozitiv, de 0,1% din PIB (adica soldul bugetar fara plata de dobanzi a fost pe plus)? Este nevoie in continuare de austeritate sau de masuri de crestere economica si noi locuri de munca ? (o dezbatere ideologica fundamentala azi in cadrul Uniunii Europene).

Este o prostie sa te lauzi cu sold bugetar pozitiv, cand jumatate din populatia Romaniei are toaleta in fundul curtii, tara nu are autostrazi si infrastructura.
Austeritate este atunci cand nu ai bani sau, daca ii ai, iti propui sa-I duci in modernizarea si dezvoltarea tarii, nu in consum.

8.      Stiu Partidele politice ca in 2014 Romania a atins tinta de deficit bugetar structural de 1% din PIB definita drept regula fiscala in Tratatul privind coordonarea, stabilitatea si guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare alaturi de Olanda, Germania, Danemarca si Austria? Si ca a avut un deficit bugetar MAI MIC decat cel prevazut in acordurile cu FMI/CE/BM ? Este bine sa pastram aceasta situatie sau sa cheltuim mai mult din banii nostri pentru dezvoltare si cresterea nivelului de trai?

Este bine sa cheltuim din banii pe care-i avem, nu pe care-i imprumutam, sa lasam datorii uriase copiilor nostri. Guvernul Ponta a redus la nivele minime banii alocati investitiilor, asa ca nu are dreptul sa discute despre dezvoltare.

9.      Doresc partidele politice un nou Acord Stand By cu Fondul Monetar International stiind ca Romania indeplineste criteriile de calificare pentru pentru un alt tip de Acord - accesarea unei Linii de Credit Flexibile (avand conditii macroeconomice similare cu ale Poloniei)?

Nu e suficienta dorinta Romaniei, este necesara si evaluarea FMI privind conditiile macroeconomice existente in Romania. Acordul se poate stabili doar conditionat de evaluarea FMI.

10.  Considera partidele politice ca actualul curs de crestere economica neintrerupta din 2012, scadere a somajului si ridicare a puterii de cumparare si a nivelului de trai al populatiei este sau nu afectat de crize si scandaluri politice avand ca pretext masuri economice? Sau de inconsecvente legislative absolut ridicole (de felul „votam in unanimitate Codul Fiscal si dupa o luna anuntam ca este gresit si nu il mai sustinem”)? Este necesar si se poate incheia un acord politic pentru dezvoltare economica si cresterea nivelui de trai (care sa cuprinda cel putin principalele obiective privind nivelul de fiscalizare, salariul si pensia medie, modul de finantare in educatie si sanatate) - asa cum s-a facut pentru Aparare?

Dezbaterile societatii asupra deciziilor guvernamentale importante sunt absolute necesare, iar un acord politic este necesar in conditiile in care fortele politice sunt convinse ca masurile propuse de guvern nu ne duc in situatia Greciei.

Astept si eu si toti cetatenii acestei tari raspunsurile partidelor politice parlamentare la aceste intrebari clare si importante care definesc politicile publice in domeniul economic social! Cine nu raspunde (daca va fi cineva) este evident ca de fapt habar nu are ce sa faca cu economia si viata de zi cu zi a acestei tari!

Bine ca au habar habarnistii Ponta si Teodorovici


luni, 3 august 2015

Lista completa a minciunilor lui Ponta. Autor, Sorin Barbul

• 7 decembrie 2010 Ponta l-a invatat pe Geoana sa minta ca nu a fost la Vintu. Fostul şef al PSD a explicat, într-o postare video de pe site-ul personal, momentul vizitei acasă la Sorin Ovidiu Vîntu din finalul campaniei pentru prezidenţiale.„Domnul Ponta care era în acel moment purtătorul de cuvânt al campaniei mi-a spus "dacă vă întreabă de vizita la Vîntu, minţiţi că ați fost acasă la nevastă".
 • 4 iulie 2012 (Masteratul din Catania) Victor Ponta si-a trecut in CV un “Master in drept penal international la Universitatea din Catania”. Jurnalistii de la Adevarul au verificat veridicitatea informatiei. Antonio Recca, presedintele Universitatii din Catania a raspuns ca “Victor Ponta nu fost niciodata masterand la universitatea noastra”. Oficiali ai universitatii au raspuns pentru Tv Info: “În urma unui control efectuat atât în arhiva departamentului de Master al universităţii, cât şi în baza de date a studenţilor, nu a fost găsit nicio persoană cu numele Victor Ponta". Ponta a sustinut insa ca a fost in Catania si are o diploma de acolo, iar ca dovada a publicat pe blogul personal diploma din Catania. Aceasta atesta insa faptul ca a făcut un curs de drept penal internaţional la Universitatea din Catania, în perioada martie-iunie 2000, dar nu studii masterale. Ulterior, masteratul din Catania a fost sters din toate CV-urile premierului. Intrebat de ce a facut acest lucru, Ponta a explicat ca a dorit sa pastreze in CV doar ceea ce ii „cere legea pentru a fi  prim-ministru”.
 • Până să ajungă la Palatul Victoria în calitate de premier, Victor Ponta declara că prima măsură pe care o va lua în calitate de prim-ministru va fi majorarea salariului minim şi scăderea contribuţiilor pentru asigurările de sănătate. Salariul minim va crește abia din 2014, iar scăderea CAS a fost amânată „sine diae”
• A declarat că va crește salariile imediat ce va ajunge la guvernare dar nu a făcut acest lucru, a ales să crească salariile în două etape.
• A declarat că el nu vorbește despre justiție întrucât nu are acest drept. Ulterior într-un alt context s-a referit la preluarea controlului asupra DNA. Plus numeroasele declarații și acuzații la adresa justiție făcute de când e prim ministru
• Suspendarea preşedintelui Băsescu nu s-a aflat mult timp pe agenda actualului premier, care în mai multe declaraţii oficiale a negat faptul că USL ar intenţiona să demareze această procedură. Mai mult, Victor Ponta l-a contrat pe preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, cel care prezentase un calendar clar privind suspendarea preşedintelui Băsescu. În cele din urmă, după contrele cu preşedintele Băsescu privind participarea la Consiliul European şi izbucnirea scandalului de plagiat, Victor Ponta a fost de acord cu începerea procedurilor privind suspendarea preşedintelui Băsescu.

Octombrie 2011 (Reorganizarea teriorială) A declarat că nu e nevoie de reorganizare, după care a spus că e nevoie de reorganizare, dar în altă formulă decât cea propusă de PDL.
• Ianuarie 2012 A spus că salariile la Oltchim pe noiembrie au fost achitate, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Ministerul Economiei l-a contrazis afirmând că au intrat cele pe octombrie.
• Martie 2012 A declarat că nu va accepta să fie numit premier de Traian Băsescu nici măcar la mișto.
• Iunie-Iulie 2012 A afirmat pentru ziarul El Pais că va demisiona dacă o comisie va decide că a plagiat în lucrerea de doctorat. Interviu publicat în El Pais„Dacă o comisie va decide că este plagiat?“, întreabă ziaristul de la el PaIS. „Atunci, în mod sigur, mă retrag.“ „Veţi demisiona atunci?“ „Sigur. Dacă comisia abilitată de lege va da o asemenea decizie, atunci, cu siguranţă, da.“ După câteva zile a spus că nu a declarat că va demisiona ci să-și va asuma răspunderea pentru faptele sale. 16 iulie Realitatea TV. Întrebare din partea moderatorului: „Până la urmă, ce aţi declarat în El Pais? Că vă daţi demisia sau nu?“ „Nu, am declarat că îmi asum responsabilitatea pentru faptele mele.“ În replică, El Pais publică pe site înregistrarea interviului.
• 14 iunie 2012 A declarat că el va merge la Consiliul Europei întrucât a primit deja invitația. „Eu voi merge la Consiliul European de pe 28 iunie, fiindcă am primit invitaţia de a participa“. Câteva ore mai târziu schimba declarația: „Amândoi suntem invitaţi, şi şeful statului, şi primul-ministru, după care cei doi sau, mă rog, fiecare ţară stabileşte cine este reprezentantul“. Presa relatează că aşa-zisa  invitaţie era de fapt doar un program de lucru.
• Iulie 2012 A declarat că decizia de a organiza referedum pe 29 iulie aparține Curții Constituționale. Dar decizia organizării referendumului, inclusiv data acestuia, au fost stabilite prin hotărârea Parlamentului României. Ponta a vreut să pasese CCR responsabilitatea acestui act.
• Iulie 2012 A spus că a răspuns în scris celor 11 angajamente primite de la Manuel Baroso. Peste câteva zile, reprezentanții Comisiei europene au spus că nu au primit niciun răspuns de la premierul Ponta.
• 11-13 Iulie 2012 Într-o conferință cu Martin Schultz, liderul socialiștilor europeni, a spus că referendumul trebuie validat dacă se prezintă 9 milioane de români la vot. După 2 zile a spus că nu a promis la Bruxelles că va fi prag la referndum. (11 iulie Bruxelles, conferinţă de presă alături de liderul socialiştilor europeni, Martin Schulz. Premierul declară: „Guvernul va organiza referendumul conform legii şi deciziei Curţii Constituţionale. Conform procedurilor, referendumul trebuie validat de CCR. Dacă 9 milioane de români se vor prezenta la vot, atunci Curtea Constituţională va valida acest referendum, rezultatul votului va rezolva disputele dintre partidele p o l i t i c e“. Întors în ţară de la Bruxelles, referitor la modificarea Legii referendumului prin OUG, declară la 13 iulie Antena 3: „Nu am angajat la Bruxelles promisiunea că va fi prag la referendum. Nici nu puteam să fac lucrul acesta, asta numai parlamentul poate să facă“: „Guvernul nu poate schimba legea, doar parlamentul o poate face. Ordonanţă de urgenţă, explic pentru oamenii de bună-credinţă, nu pentru doamna Macovei, nu pot să dau în vacanţa parlamentară“. Constituţia României, la art. 115, aliniatul 5: „Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă şi după publicarea ei în Monitorul Oficial. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în cinci zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere“.)
• Iulie 2012 I-a mințit pe oficialii europeni când le-a spus că e nevoie de convocarea Parlamentului pentru ca legea referendumului să fie pusă în acord cu hotărârile CCR. A spus că doar Parlamentul pate modifica această lege iar guvernul nu.
 • 12 Iulie 2012 Ponta primeşte lista cu cele „11 porunci“ ale lui Barroso, la care trebuie să răspundă în scris. 13 iulie, Ponta: „Am trimis un răspuns la cele 11 puncte ridicate de Barroso“. 16 iulie, purtătorul de cuvânt al CE, Olivier Bailly: „Nu am primit până acum oficial o scrisoare finală din partea autorităţilor române. Aşteptăm confirmarea angajamentelor scrise ale guvernului. Nu este timp de pierdut şi această scrisoare trebuie să ajungă urgent“.
• 14 iulie 2012 Am dat Ordonanta de urgenta pentru ca legea referendumului era blocata de Basescu Victor Ponta a afirmat ca i-a spus lui Barroso ca Guvernul a fost obligat sa dea Ordonanta de Urgenta deoarece in Parlament era o lege "blocata de Basescu". Va instiintez ca Guvernul a dat acea ordonanta deoarece in Parlament se votase o lege care era blocata de Traian Basescu si PDL, in momentul in care a fost deblocata de CCR, nu se va mai folosi instrumentul ordonantelor de urgenta", a spus Ponta la Antena 3. In fapt, legea din parlament era cea a USL, care prevedea majoritatea de 50%+1 din numarul celor prezenti la vot si care nu a ajuns niciodata la promulgarea lui Traian Basescu. Aceasta este legea care a fost contestata la CCR si asupra careia Curtea s-a pronuntat si care a ajuns vineri, 13 martie la promulgarea lui Crin Antonescu. In loc sa lase propria lege sa-si urmeze traseul normal, guvernul a emis o Ordonanta de Urgenta cu acelasi continut cu legea.

16 iulie 2012 Realitatea TV - despre interviul din El Pais. „Nu l-am spus eu, cuvântul acela. Dar m-am învăţat minte când mai vorbesc cu spanioli să vorbesc în spaniolă, nu în engleză.“ „Păi, atunci în ce limbă aţi vorbit?“ „În engleză.“ Interviul din El Pais a avut loc în limba română, fiind publicat pe site din 3 iulie, informaţia fiind, deci, publică de mult timp.
• 19 iulie 2012 Sunt gata sa renunt la titlul de doctor daca se dovedeste ca am gresit. „Lucrarea lui Diaconu are 30 de pagini, iar eu am 410 pagini, cam greu de vorbit de plagiat. O să mă prezint la comisia de specialitate din cadrul Ministerului Educației și sunt gata să dau explicațiile necesare.” „Acele reglementari (folosirea ghilimelelor pentru citate si notele in subsolul paginii n.r.) sunt ulterioare anului 2003. Dar daca comisia imi spune ca am gresit, desi nu era atunci acea reglementare, si ca trebuia sa trec in josul paginii si nu la bibliografie, sunt gata sa raspund pentru asta, nu am nicio problema. Renunt imediat la titlul de doctor. Titlul de doctor nu imi aduce niciun beneficiu si sint gata sa renunt la el daca se dovedeste ca am gresit”. 12 septembrie 2012 Universitatea Bucuresti prezinta raportul comisiei de experti internationali care constata ca „ca o parte substantiala din teza prezentata si sustinuta de domnul Victor Ponta nu ii apartine, caci autorul ei si-a insusit intr-o maniera necinstita afirmatii care nu ii apartin, ceea ce constituie, conform definitiei general admisa, plagiat, fapta care se pedepseste in  cea mai mare parte a legislatiilor.” „Lectura tezei domnului Victor Ponta  supusa expertizei noastre a facut sa apara, de o maniera clara si  indiscutabila, numeroase incalcari ale eticii universitare, constituind un plagiat  vadit." „O treime din teza este plagiata, caci provine direct din surse  originale ce au fost ocultate, prezentand o similitudine perfecta cu acestea”. Universitatea din Bucuresti a cerut ministrului Educatiei, Ecaterina Andronescu, retragerea titlului de doctor.
 • 16 Iulie 2012 A declarat că a semnat doar prima pagină dintr-un acord semnat de cei trei co-preşedinţi ai USL, Victor Ponta, Crin Antonescu şi Daniel Constantin cu Mircea Dogaru, liderul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, în care se prevede, printre obiectivele principale, desfiinţarea Curţii Constituţionale, Agenţiei Naţionale de Integritate, DNA şi CNSAS. Imediat, într-o conferinţă de presă, premierul susţine că a semnat „de principiu“ doar prima pagină, iar celelalte, care cuprind obiectivele, „nu au nicio legătură cu USL. Prima pagină nu are legătură cu restul paginilor“. Chiar în timp ce premierul susţinea conferinţa, Mircea Dogaru, preluat prin telefon de mai multe televiziuni, nu prididea să declare că liderii USL au cunoştinţă de document.
• Iulie 2012 La o singură zi după referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, pe 30 iulie, premierul Victor Ponta declara că nu va mai participa la şedinţele CSAT dacă Traian Băsescu se va întoarce la Palatul Cotroceni. În luna septembrie, premierul şi-a contrazis declaraţia şi a participat la şedinţa CSAT.
30 iulie 2012 Recensământul si cele 15 milioane de cetateni cu drept de vot „Anul trecut s-a desfasurat un recensamant. Sunt 18 milioane de cetateni, dintre care cu drept de vot 15 milioane in Romania. Dupa CNP-uri mai sunt inca 3 milioane de romani in alta parte, dar care nu mai stim daca mai traiesc sau daca nu au renuntat la cetatenie.” Procesarea datelor recensamintului nu era finalizata de catre INS, care a iesit ulterior spunind ca institutia nu face listele electorale permanente, acestea intrând in atributia Autoritatii electorale. Precizare INS „In conformitate cu legislatia nationala in vigoare, Institutul National de Statistica nu are ca atributii sa masoare numarul cetatenilor cu drept de vot si nici sa intocmeasca liste electorale". Cu un an inainte, Victor Ponta indemna la boicotul recensamintului, spunind ca el nu-si da CNP-ul.
 • 6 august 2012 Romanii din strainatate trebuie scosi din listele electorale permanente „În primul rând, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, cei care, potrivit legii, nu mai trebuie să figureze pe listele din România. Ei îşi păstrează dreptul de vot, dar dacă locuiesc în străinătate, trebuie scoşi din listele electorale din România" In motivarea Curtii Constitutionale la respingerea uneia dintre constestatiile USL se precizeaza ca in cazul referendumului pentru demiterea presedintelui se aplica prevederile legale potrivit carora cetatenii romani cu domiciliul in strainatate SUNT inclusi pe listele electorale permanente. Practic, decizia CCR arata ca acesti cetateni fiiind luati  in calcul, cvorumul creste. In motivarea respingerii unei contestatii USL, CCR  arata ca in cazul alegerilor pentru parlament, cetatenii romani cu domiciliul  in strainatate NU sint inscrisi pe listele electorale permanente, lucru care nu este valabil la referendumul pentru demiterea presedintelui, unde se aplica  dispozitiile Legii 370/2004, art 2, al 1, lit c si ale Legii 3/2000, art 17. Cu  toate acestea, Ponta a insistat ca romanii din strainatate trebuie scosi din  listele electorale si a dat dispozitie pentru „actualizarea” listelor.
• 7 august 2012 Actualizare listelor electorale nu va mai avea loc, a spus Ponta pe 7 august. ÎN ACEEAȘI ZI guvernul cere prefecților și primarilor să înceapă actualizarea listelor electorale.
• 14/17 august 2012 Coabitarea cu Basescu În The Guardian – întrebat dacă va coabita cu preşedintele – „Dacă domnul Băsescu se va limita strict la prerogativele de care dispune prin Constituţie, totul va fi bine şi perfect“. Gândul, 17 august: „Nu vom coabita cu un preşedinte ilegitim. Ce poţi să discuţi cu un preşedinte pe care poporul nu-l vrea în funcţie?“.
 • 16 august 2012 Oamenii din Olt sunt anchetati pentru ca au votat la referendum Premierul Victor Ponta a declarat la Slatina, dupa intalnirea cu primarii USL din Olt: „Am venit sa-i asigur ca nu le va face nimeni nimic rau, pentru simplul fapt ca au votat. Si ca, in mod sigur, au facut foarte bine ca au votat, este dreptul lor constitutional si ca abuzurile impotriva lor vor inceta. Eu asta am vrut sa le spun la oameni, sa aiba curaj, dar nu era foarte mare nevoie, ca aici, in Olt, oamenii sunt foarte curajosi. Si erau absolut convinsi ca au facut foarte bine ca au votat". Ancheta procurorilor avea loc in urma informatiilor de frauda, bazate pe faptul ca in 19 comune din judetul Olt se inregistrase o prezenta de peste 100%.

August 2012 A afirmat că are curajul să anticipeze faptul că minisrtrul care a semnat acordul pentru promovarea brandului turistic al României în concertul suținut de Lady Gaga este Elena Udrea și nu Eduard Hellvig. Ulterior, presa a arătat că acordul a fost semnat de ministrul USL
 • 7 Noiembrie 2012 Pe 7 noiembrie premierul a declarat că România a ieșit din recesiune și că vom avea o creștere economică de 2,2%. Cîteva ore mai târziu Comisia Europeană revizuiește în scădere prognoza de creștere economică a României, avertizând asupra pericolului revenirii recesiunii.
• 7 noiembrie 2012 vs 28 iulie 2010 Acordul cu FMI nu mai trebuie suspendat, e bun „Acordul cu FMI, în nişte termeni în care îmi explică mie domnul Florin Georgescu, să înţeleg, în termeni medicali, este medicul care spune: da, România este sănătoasă, este cu toate analizele la zi şi atunci cei de pe piaţa financiară privată ne împrumută”. „Sunt convins că acordul cu FMI este medicul de care ţin cont cei de pe piaţa financiară, care ne împrumută şi care, iată, săptămâna trecută, ne-au împrumutat cu cea mai mică dobândă din istoria României - 5%. Este bine să avem certificatul, ca să ne împrumutăm mai ieftin de la creditorii privaţi” .(AGERPRES) 28 iulie 2010 „Eu as vrea sa il oprim acordul actual. Relatia noastra cu FMI este profund denaturata si anormala. Anul trecut ne-au anuntat ca anul asta vom avea crestere si deficit bugetar scazut, acum vin si ne zic ca avem scadere. Nu vine nimeni sa ne spuna ca banii care trebuiau dati nu  trebuiau sa se duca pe pensii, ci pe investitii„. „Admir pozitia unor tari care  au zis 'Stimati oameni de la FMI, noi ne descurcam mai bine fara voi'. Boala  crizei mondiala este ca gripa aviara, se invarte peste tot in lume. Daca alte  tari au trecut mai usor, tari ca Romania isi accentueaza boala, umblam in pielea goala. Când vom veni la putere, vom suspenda acest accord”.
 • Noiembrie 2012 Ponta a declarat la un miting că-l scoate din închisoare pe Adrian Năstase, apoi a negat.
• 7 Decembrie 2012 Romania nu a intrat in Schengen pentru ca asa a cerut Traian Basescu „România nu a intrat în această iarnă, dar a fost pe ordinea de zi a Consiliului JAI problema intrării României şi a Bulgariei în Schengen, pentru că aşa a cerut Traian Băsescu”. (Agerpres): "România nu a intrat în această iarnă, dar a fost pe ordinea de zi a Consiliului JAI problema intrării României şi a Bulgariei în Schengen, pentru că aşa a cerut Traian Băsescu”. (Agerpres) „El a cerut să nu fim primiţi în Schengen, sperând probabil, nu ştiu, că o să pierdem alegerile. Am discutat foarte clar, şi la primul consiliu JAI de anul viitor, şi intrarea României şi Bulgariei, întâi cu frontierele aeriene şi maritime, şi apoi şi cele terestre, va fi în ordinea de zi şi dacă domnul Băsescu nu se mai opune o să şi intrăm în Schengen. E absolut josnic ca tu să faci propagandă împotriva ţării sale" .(Antena 3) Romania a ratat aderarea la Schengen din cauza raportului negativ MCV. Mai multe tari, printre care Franta, Olanda, Germania, au conditionat aderarea de un raport MCV pozitiv.Raportul MCV critic a venit ca urmare a evenimentelor din vara lui 2012.

Decembrie 2012  A declarat pe 5 decembrie că s-au deblocat plățile în cadrul programului european POSDRU. („Anul trecut si anul acesta, aproape impotriva tuturor asteptarilor, am reusit sa deblocam si Programul de Mediu, Programul Operational Regional (...), faimosul POSDRU, cel despre care nimeni nu credea ca va mai fi deblocat si la care, daca nu ma insel, saptamana viitoare suntem gata cu cereri de rambursare de un miliard de lei”.) De fapt, a acceptat să fie aplicate corecții uriașe, de 25%. (Toți cei ce au primit finanțări prin acest program trebuie să dea înapou 25% din ce au primit.) Concret, potrivit scrisorii Comisiei, toate facturile trebuiau refacute cu reducerea de 25% pana pe 15 decembrie, pentru ca pana in 30 decembrie sa se faca plati pana la 130 mil euro. Plățile au inceput să se faca efectiv din luna martie.
• 30 ianuarie 2013 Raportul MCV e in eroare, nu sunt 3 ministri cercetati pentru coruptie, ci doar unul singur „Am mai citit că sunt trei miniştri cercetaţi pentru corupţie. Nu am reuşit să-i identific. Înţeleg, sigur, Fenechiu e trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu, dar pe ceilalţi doi nu i-am găsit oricât i-am căutat. Care sunteţi vă rog să spuneţi, recunoaşteţi singuri. Probabil că e o eroare şi lucrurile astea se puteau îndrepta dacă Mecanismul era şi de Cooperare, nu doar de Verificare". (şedinţa de guvern) Ministrii la care facea referire raportul MCV sunt Liviu Dragnea, cercetat in dosarul fraudei la referendum, Relu Fenechiu, trimis in judecata in dosarul  „Transformatorul” si Varujan Vosganian, vizat de o ancheta DIICOT. Toate aceste  informatii erau publice la vremea respectivă.
• 25 februarie 2013 Basescu l-a numit pe Fenechiu in guvern, el i-a semnat decretul. „Am discutat cu preşedintele chiar înainte să-l numesc şi vă reamintesc că preşedintele e cel care i-a semnat decretul, că nu puteam să i-l semnez eu. Fiind vorba de o faptă care nu are legătură cu activitatea de ministru - este mult anterioară - în secunda în care în primă instanţă va exista un act de condamnare de orice formă, în acea zi domnul Fenechiu pleacă din Guvern”. (Mediafax) Basescu 26 februarie „Am vazut ieri o reactie necinstita, poate specifica modului de a face politica al dlui premier, spunand "dar decretul l-a semnat presedintele", uitand insa ca nominalizarea a facut-o dansul, ca a primit un vot in Parlament dl Fenechiu si ca eu nu am posibilitatea legala sa resping un ministru. Un cabinet votat de Parlament nu poate fi pus sub semnul intrebarii de presedinte si nu poate refuza desemnarea”
 • 7 mai 2013 Bunurile din infractiuni nu pot fi confiscate „Azi, daca vrem sa confiscam o caruta a celui care a mers sa fure stalpii de inalta tensiune, nu avem voie, ca asa a spus Curtea. Daca azi vrem sa-i luam masina unuia caruia i-am luat permisul de cinci ori si a facut si accidente, nu putem”. Constituţia si Codul Penal spun clar că bunurile folosite la infracţiuni sau contravenţii POT fi confiscate. Nu este permisa confiscarea extinsa. De altfel exista numeroase precedente de confiscari ale bunurilor folosite in infractiuni, in special cele de coruptie. Exista si o decizie a Curtii Constitutionale in acest sens. „Curtea constata ca deposedarea unei persoane de anumite bunuri sau valori in executarea unei sanctiuni penale, contraventionale, administrative ori civile sau a unei masuri de confiscare speciala, prevazute de lege, nu constituie expropriere si nu incalca in nici un alt mod dreptul de proprietate garantat constitutional”

Iunie-Iulie 2013 La jumătatea lunii iunie Ponta afirmă că nu a cerut nicio derogare FMI. („Eu vă spun, din punct de vedere p o l i t i c, că n-am cerut nicio derogare și ca, din cate știu eu, vom fi cu toate prior action-urile realizate.”) Fondul Monetar International publică la începutul lui iulie scrisoarea de intenție trimisă de guvernul României. În documentul datat 10 iunie 2013, autoritățile române solicită Fondului, printre altele, derogări pentru criteriile de performanță ratate.
• 17 iulie 2013 Cartelele prepay ba aduc atingere vietii private, ba sunt bune. Victor Ponta, referitor la o decizie propusa de Sebastian Ghita de a depune o initiativa legislativa cu privire la ascultarea cartelelor pre-platite: „Este o decizie adoptată în luna august a anului trecut de către CSAT şi, de atunci, am progresat în ceea ce priveşte procedurile de implementare, pentru că în acest moment sunt peste 10 milioane de cartele pre-plătite şi evident că nu poţi să retroactivezi. Nu doar că o susţin, eram în CSAT, dacă nu mă înşel era în perioada mandatului interimar al domnului Antonescu, domnia sa era preşedinte interimar, eu eram prim-ministru, erau toţi miniştrii acolo, şi a fost adoptată această decizie imediat după atentatul din Bulgaria, unde atacatorii au folosit cartele pre-plătite.'' 20 mai 2013. Ponta atunci cind a avizat negativ o intitiativa legislativa privind colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip Prepay. „soluţiile legislative preconizate (...) sunt susceptibile să  aducă grave atingeri vieţii private a persoanelor fizice...”. Mai mult, în  document se mai arată că iniţiativa legislativă vine în contradicţie cu 5  (cinci) Directive ale CE.
 • 20 iulie 2013 Acordul de extradare cu Siria si aducerea lui Hayssam „România nu are cu Siria un Tratat de extrădare, însă aducerea în ţară a lui Omar Hayssam este o operaţiune legală, cu punerea în aplicare a unei decizii judecătoreşti definitive şi irevocabile”. (Mediafax) Victor Ponta a mai declarat ca « a fost tot timpul informat » cu privire la extradarea lui Hayssan si ca el personal a « avizat si aprobat » sprijinul logistic de care aveau nevoie care Ministerul Apararii, MAE, MJ si Ministerul de Interne (!!!). Alte institutii (Presedintia) nu au avut atributii. Presedintele a dat doar comunicat de presa.” Romania are acord de extradare cu Siria aprobat pe data de 8 mai 2012. Presedintele, care numeste sefii SIE si SRI, are atributii, iar Radu Stroe nu a facut decit sa aprobe avionul cu care a fost adus Hayssam.
• 24 iulie 2013 CSAT trebuie sa avizeze privatizarea CFR Marfa. „Dacă CSAT nu avizează privatizarea CFR Marfă, aceasta nu va fi făcută. CSAT a mai avizat trei privatizări”. Ponta facea aceasta declaratie in momentul in care presedintele si-a exprimat indoiala in privinta investitorului selectat, Gruia Stoica. In fapt, premierul cerea CSAT sa avizeze privatizarea CFR Marfa cu Gruia Stoica, ceea ce contravenea legislatiei. CSAT nu avizeaza privatizari, potrivit legii 415/2002. CSAT are atribuţii strict privind securitatea naţională, şi nu are nicio atribuţie financiar-economică în baza căreia să poată aviza contracte comerciale sau contracte de privatizare
• 4 august 2013 Recensamintul arata ca referendumul din 2012 a fost valid. „Am văzut şi eu datele finale ale recensământului, mai bine mai târziu decât niciodată. Am fost peste 50% în 29 iulie care am dat «lovitura de stat», cum ar spune unii rămaşi în urmă, dar nu ne mai foloseşte prea mult acum". Datele publicate de INS arata ca p o p u l a ţ i a stabilă a României este de 19.043.766 de persoane, cetăţeni români şi străini cu domiciliul sau reşedinţa în România. Deci referendumul a fost invalid chiar si dupa aceste date.

August 2013 Premierul Ponta anunţa un plan naţional de investiţii şi pentru crearea de locuri de muncă. Victor Ponta şi-a luat şi un angajament: 10 miliarde de euro investiţii atrase şi 50.000 de noi locuri de muncă, până la sfârştiul anului. Investiţiile străine atrase de Guvernul Ponta, pe primele 6 luni, sunt de 666 milioane de euro, număr fatidic care marchează şi o scădere de 20%, faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Practic, la jumătatea anului, Executivul Ponta a atras doar 6,6% din ce a promis pentru 2013.
 • August 2013 În scrisoarea adresată tuturor beneficiarilor de fonduri POS CEE, înregistrată sub numărul 5/5275 din 26.08.2013 la cabinetul ministrului Fondurilor Europene, dl. Eugen Teodorovici, și semnată și de premierul României, dl. Victor Ponta, cei doi se laudă cu măsurile luate sau care urmează să fie luate pentru deblocarea programului POS CEE.Ăn scrisoare se spune: “Doar în luna iulie, România a reușit să atragă peste 730 mil de euro din fonduri europene, adică cca jumătate din toată suma rambursată în perioada 2007-2012”. Pe site-ul Ministerului de Finanțe al aceluiași Guvern al României, datele p u b l i cate pentru două luni consecutive la indicatorul sume primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțare arată astfel: la sfârșit de iunie, România primise 3.038,80 mil. lei, iar la sfârșit de iulie, doar 3.855,10 mil. lei, prin urmare în iulie s-au primit 816,30 mil. lei, adică aprox. 185 mil. euro, și nu peste 730 mil. euro, cifra trâmbițată cu aplomb de primul ministru.
• 29 august 2103 Retragerea decoratiei lui Tokes. "M-am adresat presedintelui tarii. Am transmis mai departe, iar din punct de vedere p o l i tic, daca presedintele va emite decretul, eu voi contrasemna. Nu voi bloca un asemenea decret". Legea 29/2000, art.58 alin. 2, spune ca ,,Retragerea decoratiilor se face prin decret, la propunerea Cancelariei Ordinelor, pe baza sesizarii Ministerului Afacerilor Externe.'' Traian Basescu nu poate retrage prin decret decoaratia acordata lui Tokes decit dupa ce primeste o propunere si un raport de la oficial de la Consiliul de Onoare al Ordinului Steaua Romaniei.
• 2012/Septembrie 2013 (Roșia Montană) Inainte de alegerile din 2012, Victor Ponta avea o pozitie foarte ferma impotriva exploatarii miniere de la Rosia Montană. Înainte de alegeri: Reporter: Sustineti investitia de la Rosia Montana? Victor Ponta: Nu! Categoric nu! Pentru ca acolo nu se face o investitie pentru locuri de munca, acolo se face o afacere cu actiuni, din care castiga cativa politicieni romani, in frunte cu Traian Basescu. Ori eu vreau ca orice investitie sa se faca pentru romani, nu pentru un p o l i t ician care se pregateste sa iasa la pensie cu cat mai multi bani de la o firma canadiana care poate crea o catastrofa ecologica si dispare!. In septembrie 2013, Victor Ponta explica intr-un mod halucinant atitudinea fata de Rosia Montana de anul trecut, pe care si-a revizuit-o integral in 2013: „Eu am fost impotriva proiectului Rosia Montana, prima data, inainte sa cunosc aproape nimic despre proiect, pentru ca era susținut de Traian Basescu. Si am zis ca, daca il sustine Traian Basescu, sigur e ceva rău...” 6 septembrie 2013 Avizul negativ al Ministerului Justitiei pe Legea Rosia Montana In data de 4 septembrie, Ministerul Justitiei ii trimite un document ministrului Dan Sova, autorul controversatului proiect de lege privind Rosia Monatana, in care desfiinteaza proiectul. „Din această perspectivă, aprobarea unui contract-acord prin lege nu corespunde finalităţii constituţionale a însăţi activităţii de legiferare ca activitate prin care se exercită puterea de stat, dat fiind că scopul contractului-act individual vizează doar părţile şi interesele determinate ale acestora, în timp ce legea-act cu aplicabilitate eminamente generală-vizează societatea în general, reglementarea unei sfere cât mai largi de raporturi juridice în cadrul şi în interesul societăţii”, arată raportul de la Ministerul Justiţiei. În cele 18 pagini ale avizului negativ datat din 13 august 2013, se aminteşte de mai multe ori că, atât legea, cât şi acordul sunt neconstituţionale. In 6 septembrie, premierul spune ca “Nu, au dat avize pozitive!”. Ponta revine si spune ca proiectul de lege a fost pus in concordanta cu observatiile Ministerului justitiei. „Este un document de lucru care a fost luat în considerare la întocmirea proiectului de lege. Toate observaţiile au fost luate în calcul”. Majoritatea observatiilor nu au fost transpuse în proiectul de lege final. Mai mult, proiectul a fost trimis spre aprobare în Parlament, în ciuda principalului avertisment al Ministerului Justiţiei, că acest lucru ar putea fi declarat neconstituţional, pentru că un contract de stat nu poate fi aprobat de Parlament, fiind o înţelegere de drept privat asumată de Guvern.
12 sptembrie 2013 Patapievici si Mihaies, rechini imobiliari la Rosia Montana „Domnul Patapievici e un bun investitor imobiliar... si Mircea Mihăieș… da, Vicepreşedintele

•ICR“. „Domnu’ Gâdea, în juru’… repet și o spun cu toată convin¬gerea… în jurul bunelor intenții, a gândurilor curate ale oamenilor, fie că e vorba de cei care protestează în Piața Universității, fie că e vorba de cei de la Roșia Montană, întotdeauna apar profitorii. Profitori politici, care zic «Acuma-i momentu’, hai să ne dăm și noi cu poporu», profitori economici” (la Antena 3) Patapievici si Mihaies au achizitionat 1 mp la Rosia Montana „În anul 2006, impresionaţi de rezistenţa eroică a asociaţiei „Alburnus Maior” din Roşia Montană, formată din adversari ai demarării exploatării minere cu cianuri, aşa cum eram şi noi, am decis, alături de alţi câţiva intelectuali, să ne exprimăm adeziunea la decizia lor de a se opune barbariei. La invitaţia conducătorului asociaţiei, dl. Eugen David, am achiziţionat suprafaţa simbolică de 1 (un) metru pătrat, dorind să ne exprimăm prin acest gest solidaritatea cu cei care luptau contra distrugerii sălbatice a localităţii”, se arată în dreptul la replică.
• 24 septembrie 2013 Finlanda, campioana la folosit cianuri. Victor Ponta: „În acest moment, Finlanda are 51 de mine operaţionale. Aurul se exploatează cu cianuri, nu există nicio altă tehnologie(...). Finlanda are cele mai înalte standarde de mediu(...). Am cerut o asistenţă tehnică, pentru a afla standardele de mediu pe care le aplică". Europarlamentarul finlandez Satu Hassi, membră a partidului Liga Verde, a afirmat pe site-ul său de Internet, că declaraţiile premierului român Victor Ponta privind exploatarea aurului cu cianuri în Finlanda par să se bazeze pe o "dezinformare totală". „Am fost informată că premierul român Victor Ponta a prezentat o imagine foarte roz despre folosirea cianurii în minele finlandeze. Declaraţiile lui par să se bazeze pe o dezinformare totală. Sunt zeci de mine în Finlanda, dar cianura nu este folosită în 52 de mine, ci doar în câteva. În plus, folosirea cianurii în minele de aur finlandeze nu este sigură. Pentru poporul român ar putea fi, de asemenea, relevant să ştie că minele finlandeze nu se află în zone dens p o p u l a t e", adaugă europarlamentarul.
• 2 octombrie 2013 Procurorului Papici i s-a terminat delegarea. „Nu a schimbat nimeni niciun procuror. S-au terminat mandatele, lui Papici i s-a terminat delegarea, după două mandate nu ai voie să ai un al treilea. Nu ştiu cine a fost demis, Papici, marele băsist, morărist. N-a fost demis, i s-a terminat mandatul. Şi lui Băsescu îi expriră mandatul, ce facem îi ţinem pe toţi la nesfârşit? Că moare ţara fără ei, să mai facă şi ei un dosar” Şefului Secţiei I din DNA, Lucian Papici, cel care a finalizat dosarul Dragnea, ii fusese reinnoita delegarea pe functie exact cu o saptamâna inainte.
 • 2 octombrie 2013 Franta nu se opune intrarii Romaniei in Schengen Victor Ponta, dupa vizita din Franta:, ,Franta nu se opune intrarii Romaniei in Schengen''. Premierul francez Jean-Marc Ayrault: "Conditiile nu sunt indeplinite in intregime, si eu am discutat in doua ocazii cu omologul meu Victor Ponta, premierul roman, si raspunsul (in ceea ce priveste aderarea, n.red.) nu este posibil la 1 ianuarie anul viitor. Romania, ca si Bulgaria, are de facut progrese in materie de p o l i t i e, in materie de justitie, in materie de control al frontierelor"
• Aprilie 2012-octombrie 2013 Marea reevaluare a gazelor de sist 14 aprilie 2012 „Cel mai grav lucru se referă la o actiune din ce în ce mai accentuată a guvernului Ungureanu de înstrăinare din patrimoniul național a resurselor nationale si a resurselor energetice.” Descoperirea de către presă a unor noi concesiuni privind exploatarea gazelor de sist... toate acestea într-o singură săptămână. USL constată că mandatul premierul Ungureanu... are legătură cu interese externe României si care trebuie să se finalizeze cel mai târziu în noiembrie . Guvernul Ungureanu vinde ce a mai ramas din resursele Romaniei". 27 aprilie 2012 - din moțiunea de cenzură Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, ni-ciodată, Partea 1, intitulată Pri¬vatizări din care nu câștigă nici statul, nici economia, doar cli-entela politică. „De ce au fost aprobate acor¬durile ce permit Chevron ex¬ploa¬tarea gazelor de şist, în con-di¬țiile în care nu existau studii şi nici cadrul legislativ specific ca¬re să reglementeze condițiile teh-nice de explorare-exploatare ca¬re să evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?“

3 mai 2012 Odata numit in functie, guvernul Ponta 1 a prezentat public un program de guvernare in care aparea la obiective "Instituirea imediata a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de sist pana la finalizarea studiilor ce se afla in derulare la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fractionare hidraulica".
20 decembrie 2012 Programul de guvernare al Guvernului Ponta 2 enumera demararea actiunilor de explorare pentru identificarea zacamintelor de gaze de sist drept una dintre prioritatile din sectorul energetic. 5 ianuarie 2013 Premierul Victor Ponta anunta ca "ideea gazelor de sist trebuie tratata serios pozitiv". Potrivit acestuia exploatarea gazelor de sist ar putea fi o solutie pentru a spori independenta energetica a Romaniei. "Stiu ca nu voi fi prea p o p u l a r prin aceste afirmatii, dar sa ne gandim ca Romania plateste in continuare cel mai mare pret pentru gaz fata de Bulgaria, Ungaria, Polonia etc. Nici nu mai vorbesc de Statele Unite care au ajuns exportatori de gaze datorita exploatarii gazelor de sist. Sa ne gandim ca noi vorbim in prima faza de explorarea gazelor de sist si nu de exploatarea acestora". (Antena 3) 25 ianuarie 2013 „Explorare, da. Dupa confirmarea existentei sau inexistentei resurselor de gaz (aproximativ 5 ani) vom lua o decizie finala care presupune da, exploatam gaze de sist, cu respectarea tuturor standardelor europene si mondiale de protectia mediului". 17 octombrie 2013 „Cred ca pentru Romania este foarte important sa fie independenta energetic si cred ca este un obiectiv strategic pentru Romania sa nu mai importam gaze, ci sa le producem  noi. E simplu si asta cred in continuare. Restul, cu respectarea tuturor  chestiunilor de mediu...dar nu se exploata nimic, cinci ani se exploreaza, nu  are nicio legatura cu niciun fel de problema de mediu".
 • 19 octombrie 2013 Mortul lui Dragnea „Acum aflu de acea plingere penala facuta de un decedat. Dosarul referendumului este o mascarada” Denunţătorul vicepremierului Liviu Dragnea în dosarului fraudei de la referendum nu este mort, ci viu, si il cheama Romică Părpălea, fostul preşedinte al filialei PSD din Bragadiru. „Să ştie şi domnul Dragnea, eu am făcut plângerea penală şi sunt în viaţă deocamdată. Nu îmi este teamă de el. Eu încă sper că suntem într-un stat democractic”, a declarat Romică Părpălea pentru Gândul.
• 22 octombrie 2013 Vicepresedintele Biden nu mi-a vorbit de statul de drept. „Faptul ca Biden mi-a facut reprosuri fata de statul de drept sau procurori sunt pure inventii”. (Antena 3) Comunicat al Casei Albe „Vicepresedintele a subliniat faptul ca succesul Romaniei ca partener democratic, cu un stat de drept puternic, este vital pentru intretinerea unui mediu de afaceri sanatos si ramane in mod considerabil printre interesele noastre comune".
• 4 noiembrie 2013 Vom scadea CAS cu 5 puncte „Faptul că am cuprins în Memorandum (convenit cu Fondul Monetar Internaţional-n.r.) intenţia foarte clară de a reduce contribuţiile de asigurări sociale cu o valoare semnificativă, de 5%, de la 1 iulie este un angajament p o l i t i c pe care-l vom îndeplini". (şedinţa de guvern) 5 noiembrie Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI pentru România: „Aceasta (reducerea CAS cu 5 puncte procentuale n.r.) nu a fost o propunere care să fi fost inclusă în bugetul pentru 2014. Am discutat de mai multe ori despre o asemenea măsură. România are o povară mare asupra muncii. Trebuie văzut cum poate fi redusă. Trebuie însă să evităm ca o reducere a contribuţiilor să genereze o gaură în buget".

Noiembrie 2013 «Noi nu putem fi aici El Dorado pentru toată lumea. (...) Avem cea mai mică taxare, cu excepţia Bulgariei». Mesajul transmis de premierul Victor Ponta Consiliului Investitorilor Străini, după ce aceştia au protestat faţă de introducerea unor noi taxe şi majorarea altora, este demolat de realitatea înfăţişată de toate statisticile comparative ale fiscalităţii din regiune. România nu doar că nu are a doua cea mai mică rată de taxare din Europa, dar se situează chiar în plutonul fruntaş al celor mai împovărătoare regimuri fiscale din regiune, potrivit datelor Băncii Mondiale şi ale Comisiei Europene. Firmele care decid să investească în România plătesc taxe totale în valoare de 43% din profitul pe care îl obţin, situaţie mai împovărătoare decât în alte 20 de ţări din Europa, printre care Polonia, Croaţia, Slovenia, Serbia, Bulgaria, Norvegia şi Danemarca. Iar creşterile de taxe de anul viitor sunt justificate de premierul Victor Ponta prin ideea că povara fiscală din România e printre cele mai mici din Europa, idee contrazisă atât de investitori şi specialişti, cât şi de raportul Doing Business 2014, realizat de Banca Mondială. Cea mai mare parte din povara fiscală o reprezintă tocmai taxele pe muncă, de 31,5%.
 • 4 Noiembrie 2013 Viviane Reding n-a spus nimic de statul de drept După ce comisarul european pe Justiţie, Viviane Reding, a menţionat în “Die Zeit”, că România şi Ungaria fac parte dintre ţările în care statul de drept nu este respectat sau este chiar pus sub semnul întrebării,  premierul Victor Ponta şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, au  sărit ieri să dea vina pe traducere. “E o traducere eronată (…) pe care aţi  preluat-o toţi. Eu ştiu despre ce este vorba şi ştiu cum este interviul făcut  de domnia sa într-un ziar german şi vă rog să traduceţi aşa cum trebuie  contextul”, a spus Zgonea. „Întâi, sigur că am luat şi eu în serios, după care am văzut că, evident, n-a zis aşa şi că e o traducere specific românească. Norocul meu că m-am obişnuit cu presa română, care traduce după ureche  câteodată ce-a zis Viviane Reding. (...) Biata doamnă Reding n-a zis că România  sau Ungaria... N-a zis nimic de statul de drept. Eu am obiceiul să  verific" (Ponta - Agerpres) Însă Reding a revenit cu o declaraţie pe  această temă, întărind afirmaţiile din “Die Zeit”. Aceasta a apreciat că CE are  nevoie de noi mecanisme de apărare a statului de drept, după ce în ultimii ani  au apărut diverse probleme în acest sens, menţionând explicit „criza statului de drept din România, din vara lui 2012, când nerespectarea unor decizii ale  Curţii Constituţionale a ameninţat să submineze statul de drept”. În cazul  României, „intervenţia Comisiei a ajutat la restabilirea autorităţii Curţii  Constituţionale şi a pus capăt conflictului constituţional”, a punctat oficialul  european. Viviane Reding.
• 6 noiembrie 2013 Presedintele a vindut interesele Romaniei semnind Tratatul fiscal. „Fonduri europene avem mai putine in 2014-2020 pentru ca asa a negociat presedintele tarii, fara niciun mandat. Problema este daca acolo te bati pentru Romania sau daca acolo vinzi Romania ca sa iti pastrezi tu niste prietenii personale in caz de nevoie. Ori eu cred ca presedintele a vandut interesele Romaniei si cand a negociat deficitul si cand a negociat fondurile europene, despre agenda digitala banuiesc ca nu a deschis gura la Consiliul European pentru ca nu stia". 10 noiembrie 2013. „Romania a semnat un tratat fiscal care ne obliga la un deficit mai mic, ceea ce este un lucru bun”. Mai 2012. Ponta si ceilalti deputati USL au votat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea si guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare. Acordul a fost votat in Camera Deputatilor cu 237 de voturi pentru si 2 abtineri. O majoritate asemanatoare a fost ingregistrata si la Senat.


9 Noiembrie 2013 Legea TVR schimbata pentru ca sa emita in Republica Moldova Ponta afirmă că modificarile care vizeaza TVR din noua Lege a audiovizualului au fost facute doar pentru a permite televiziunii nationale sa transmita in Republica Moldova. („Am facut o mica modificare la legea TVR pentru a da posibilitatea ca TVR Romania sa emita din nou in Republica Moldova”.) Dar, după cum arată Eugen Tomac, TVR se poate transmite in Republica Moldova fără modificarea legii. TVR va emite in Republica Moldova doar prin cablu, nu in eter, lucru pentru care nu era necesara modificarea legii. • 11 noiembrie 2013 Basescu a cheltuit banii de la FMI. „Basescu s-a imprumutat 20 de miliarde de dolari de la FMI, bani pe care i-a cheltuit si pe care noi ii platim. Noi nu ne imprumutam niciun dolar de la FMI”. Majoritatea banilor imprumutati de la FMI, asa cum declara chiar Mugur Isarescu, au fost depusi la BNR pentru a consolida rezerva in valuta a Romaniei USL a prelungit acordul cu FMI si s-a imprumutat doar in noiembrie cu 1 miliard dolari de la Banca Mondiala. • 11 iulie - 11noiembrie 2013 10 miliarde euro si 50.000 noi locuri de munca. Premierul Ponta a anunţat un plan naţional de investiţii şi crearea de locuri de muncă, care prevedea 10 miliarde de euro investiţii atrase şi 50.000 de noi locuri de muncă, până la sfârştiul anului. Investiţiile străine atrase de Guvernul Ponta, pe primele 6 luni, sunt de 666 milioane de euro, ceea ce marchează şi o scădere de 20%, faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Practic, la jumătatea anului, Executivul Ponta a atras doar 6,6% din ce a promis pentru 2013. La jumătatea anului, şomajul oficial era de 7,6%, adică cu 0,5% mai mare decât anul trecut. • 13 noiembrie 2013 Procurorul Papici si-a folosit functia ca sa-i faca un serviciu lui Basescu in afacerea cu terenul. „Papici s-a folosit în mod abuziv și ilegal de funcția pe care o ocupă ca să facă un serviciu privat”. Afirmatiile lui Ponta au fost contrazise de presedintele ANRP si de procuorul Papici. Preşedintele ANRP, George Băeşu: "Solicitarea Parchetului de a verifica modul în care s-au transferat terenuri şi cum s-au pus în posesie aceşti oameni, este normala, este de dorit în continuare. Trebuie să verificăm cum au ajuns unele terenuri, am impresia că uneori s-au dat terenuri supraetajat”. Procurorul Lucian Papici: „Am semnat acea adresă către ANRP în calitate de şef de secţie, aşa cum semnez multe altele. Nici măcar nu eram eu procuror de caz. Solicitarea la ANRP s-a făcut în baza unui dosar aflat în curs de cercetare ce vizează mai multe retrocedări ilegale de terenuri, printre care şi unele din localitatea Nana”. • 14 noiembrie 2013 Presedintii celor doua camere pot sa promulge legi in locul presedintelui. „Astazi este 14 noiembrie, deci, in mod normal, in maxim 10 zile, chiar daca abuzeaza din nou presedintele si o tine (legea referendumului n.r.) 10 zile, ar fi 24. Daca nu o promulga, au voie sa o promulge cei doi presedinti ai Camerelor. Dealtfel, s-a mai intamplat acest lucru, pentru ca presedintele si-a mai incalcat obligatia. S-a intamplat in 2007, 2008, ca presedintele sa refuze sa isi exercite atributiile si, atunci, cei doi presedinti publica in Monitorul Oficial cu semnatura lor. Exista precedente in acest sens, tot cu Traian Basescu, care refuza practic sa respecte decizia Curtii Constitutionale. Articolul 77 din Constitutie spune clar ca doar presedintele poate promulga legi: (1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Nu exista niciun singur precedent in care in locul presedintelui in functie sa fi promulgat legi sefii celor doua camere. Doar in cazul suspendarii, in calitate de presedinte interimar, seful Senatului promulga legi.

Noiembrie 2013 Premierul anunţă că a discutat cu PNL şi că liderii de grup au fost de acord cu Comisia Călărași. ba chiar precizează că a vorbit la telefon cu Crin Antonescu despre această comisie. A doua zi preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, pentru Mediafax, că nici el, nici liderii grupurilor parlamentare liberale nu au avut încă o discuţie cu premierul Victor Ponta despre constituirea unei comisii de anchetă pe "cazul Călăraşi", aşa cum anunţase premierul, subiectul putând fi discutat în prima reuniune USL Anterior, întrebat de "Gândul" dacă a fost sunat de premier marţi şi a discutat despre subiectul comisiei, Antonescu a răspuns: "nu", fără a face alte comentarii. • Noiembrie 2013 (Taxa pe carburant) Atunci cand a anuntat taxa, premierul Victor Ponta a explicat care va fi destinatia banilor - dezvoltarea infrastructurii. Invitat la emisiunea "Dupa 20 de ani" Dan Sova spune ca nu garanteaza ca sumele vor fi folosite doar pentru infrastructura.Planul autoritatilor de a strange usor mai multi bani la buget se bazeaza pe o formula simpla: sa taxeze in plus o activitate uzuala, de care ne lipsim cu greu. Asadar, cu cat mergeti mai mult cu masina si consumati mai mult carburant, statul incaseaza... mai multi bani. Intrebarea este, ce se intampla cu acestia? La nici 3 saptamani, premierul vine cu alta explicatie. „-Luati in considerare ideea de a renunta la acciza aceea de 7 eurocenti? -Din ce platim hotararile judecatoresti 2 miliarde? -Nu era pentru autostrazi? -Luam de la infrastructura si punem la hotarari atunci." • 15 noiembrie 2013 Romania are cele mai mici taxe din Europa. „Avem cele mai mici taxe din Europa, cu excepţia Bulgariei. România are una dintre cele mai scăzute poveri fiscale din UE”. Potrivit raportului Doing Business 2014 al Băncii Mondiale, România se află pe locul 120 în lume după totalul taxelor pe care firmele le au de plătit, cu o pondere de 42,9% din profit.Nu doar Bulgaria (cu taxe totale în valoare de 27% din profit) stă mai bine decât România, ci alte 20 de ţări din Europa, dintre care 12 din UE. În lista ţărilor europene cu taxe mai mici decât România se află Croaţia - 19,8%, Luxemburg - 20,7%, Irlanda - 25,7%, Danemarca - 27%, Slovenia - 32,5%, Polonia- 41,6% etc. • 22 noiembrie 2013 Daca Basescu respinge bugetul nu se vor mai plati pensiile si salariile. „In momentul in care bugetul va fi respins si intarziat de presedintele Romaniei, vreau ca toti cetatenii Romaniei sa stie care sunt efectele - nu se va putea acorda indexarea pensiilor cu 3,76 la suta, nu se vor putea acorda bursele pentru rezidenti, nu se va putea acorda marirea salariala de 10 la suta pentru profesori, nu va putea fi crescut salariul minim la 900 de lei, daca presedintele respinge bugetul. Nu vor putea fi platite drepturile pentru profesori". Potrivit Constitutiei, presedintele nu poate respinge decit o singura data o lege, care este intoarsa la Parlament. A doua oara, presedintele este obligat sa promulge legea. Asadar, legea bugetului nu poate fi blocata de presedinte. ARTICOLUL 77 (1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. (2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. (3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. In plus, creşterea salariului minim şi majorările de pensii şi salarii se pot face în baza articolului 37 din legea finanţelor publice, care specifică faptul că "acţiunile noi (...) vor fi finanţate, până la aprobarea legii bugetare, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget".

1 decembrie 2013 Basescu avea terenul mai demult si a vrut sa-l albeasca. Premierul Victor Ponta a declarat ca, dupa parerea sa, presedintele Traian Basescu avea terenul de la Calarasi (este vorba de terenul de 300 ha achizitionat de fiica presedintelui, Ioana Basescu, platit partial printr-un credit de la CEC n.r.) de mai multa vreme, dar ca acum a decis sa il treaca in proprietatea familiei sale. „Eu cred ca avea acest teren demult si acum a vrut sa il albeasca, ca sa va spun direct. (...) Spre finalul mandatului s-a gandit sa treaca cumva pe numele familiei niste proprietati pe care probabil ca lucra mai de mult la ele." Premierul a spus, la Realitatea TV, ca aceasta este o parere personala. Intrebat pe ce isi bazeaza aceasta parere personala, Ponta a raspuns: "Daca voi fi chemat in fata comisiei, spun. Mi-am exprimat o parere personala, ca si domnul consilier Vasilescu. Am ochi de jurist, asa". • 2 decembrie 2013 Nu mai avem acord cu FMI si CE. Dupa ce presedintele Traian Basescu a anuntat ca nu va semna Memorandumul cu FMI din cauza maririi accizei la carburanti, premierul Ponta a declarat: "Nu mai avem, practic, acord cu FMI si CE". Acordul cu FMI este pentru perioada 2013 - 2015 şi el nu se întrerupe decât dacă programul deraiază, deci dacă nu se respectă criteriile macroeconomice stabilite încă de la semnarea acordului cu Fondul şi cu Uniunea Europeană. Ulterior, Ponta a admis ca acordul cu FMI este in vigoare si nu se intrerupe. • 3 decembrie 2013 Pierdem banii din top-up, 150 de milioane lei pe luna Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că România pierde 150 de milioane de lei pe lună ca urmare a faptului că preşedintele Traian Băsescu refuză să semneze Memorandumul cu FMI, banii reprezentând cei 10% în plus pentru cofinanţare de la UE. „Singurul efect direct pe care îl avem este pierderea acelui top-up, acel 10% în plus pe care îl primim ca şi cofinanţare de la UE. Practic, e vorba de 1,7 miliarde de lei pe an, deci 150 de milioane lei pe lună, deci 30-35 de milioane de Euro pe care îi piedem în fiecare lună de la Comisia Europeană, pentru că în loc de 95% cofinanţare primim doar 85%. Deci, dacă vreţi, primul calcul al acestei supărări a preşedintelui - 150 milioane de lei pe lună pe care îi pierdem de la Comisia Europeană". Top-up de zece procente nu poate fi anulat decât dacă se anulează acordul dintre Fond şi Uniunea Europeană, pe de o parte, şi România, pe de altă parte. • 6 decembrie 2013 Sa huidui un mitropolit tine de educatie. Premierul Victor Ponta a fost huiduit la inaugurarea Campusului Teologic "Nicolae Ivan" din Cluj-Napoca, de mai multe persoane care se opun proiectului minier de la Rosia Montana si exploatarii gazelor de sist si care au strigat "Jos Ponta", "Demisia" si Rusine!". (Mediafax) Intrebat de ziaristi cum comenteaza faptul ca a fost huiduit, Ponta a raspuns: „Ideea de a huidui un mitropolit intr-un lacas de cult nu am mai auzit-o pana acum si tine de educatie". „Fiecare face ce stie si ce poate. Recunosc ca nu am mai vazut pana acum huiduieli si fluieraturi in fata unei biserici, fiecare cu treaba lui". • 6 decembrie 2013 In dosarul referendumul, oamenii sunt anchetati pentru ca au votat (minciuna cu repetitie) „E un dosar politic împotriva a 7,5 milioane de români care au votat la referendum. Va trebui să facem închisori pentru 7,4 milioane de români care au votat la referendum. Trebuie să ne bage domnul Băsescu pe toţi la închisoare! Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării. • Decembrie 2013 Ponta afirmă că Mircea Toader (PDL) a participat la întâlnirea nocturnă la care s-a stabilit modificarea Codului Penal. Stenogramele și înregistrarea video dovedesc că Mircea Toader nu a participat. „Toate legile, inclusiv Codul Penal, au fost discutate in comitetul liderilor de grup, in care au fost prezenti toti liderii grupurilor parlamentare, iinclusiv din partea PDL, iar acestia au decis includerea lor pe ordinea de zi a Camerei”. Liderul deputatilor PDL, Mircea Toader, a anunțat că intentioneaza să îl dea în judecată pe Victor Ponta pentru afirmațiile conform cărora democrat-liberalul a participat la întâlnirea nocturnă de luni seara, unde s-a stabilit modificarea Codului Penal. „Nu am participat la nici o intalnire formala, informala sau negociere, cu nici unul dintre liderii USL. Domnul Ponta minte cu cea mai mare nerusinare! Ordinea de zi a plenului se stabileste la nivelul Comitetului Liderilor de grup si se aproba de catre Biroul Permanent. Dovada asupra acestui lucru stau stenogramele Biroului Permanent, documente care sunt publice. Ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor din data de 10 decembrie 2013 a fost modificata si completata direct in plen, la inceperea lucrarilor, prin solicitarea Liderului Grupului parlamentar al PSD, domnul Marian Neacsu. Atunci au fost incluse pe ordine de zi 5 proiecte legislative noi, sub rezerva primirii rapoartelor de la comisiile permanente".

2 decembrie 2013 La amnistie si gratiere nu intra infractiunile de coruptie. „De amnistie am știut. Cred că amnistia e buna, pentru ca nu intră sub incidența legii infracțiunile comise cu violență, infracțiunile de corupție, e bună o lege pentru amnistie. Despre celelalte, nu am știut (…) dar Parlamentul nu trebuie să îmi ceară mie voie”, a arătat Ponta. „Este vorba despre o lege a amnistiei care, într-adevăr, ar urma să pună în libertatea persoane cu pedepse relativ mici cu excepția persoanelor care au comis infracțiuni cu violență: omor, tâlhărie, viol, orice fel de infracțiuni cu violență și cu excepția celor patru infracțiuni de corupție din Codul penal: luare de mită, dare de mită, trafic de influență și primire de foloase necuvenite." Demontarea minciunii La o lectură atentă a amendamentelor aduse amnistiei se poate observa ca pe lista de excepţii în aplicarea amnistiei, s-au selectat şi inclus câteva infracţiuni de corupţie periferice, prevăzute atât de Codul Penal, cât şi de cele două legi speciale anticorupţie, 78/2000 şi 161/2003. La graţiere însă, pe lista excepţiilor, nu se mai regăseşte niciuna dintre faptele de corupţie, astfel încât dacă legea ar intra în vigoare în forma actuală, covârşitoarea majoritate a celor judecaţi sau condamnaţi pentru corupţie ar putea scăpa de închisoare. • 16 decembrie 2013 Scandalul la Codul penal a fost facut ca sa acopere comisia Nana. „Eu cred ca toata criza de saptamana trecuta cu codul Penal a fost declansata pentru ca s-a format comisia de ancheta pentru terenul de la Nana (...)”. Codul penal a fost modificat de USL pentru a asigura o superimunitate parlamentarilor si pentru a dezincrimina complet conflictul de interese. Criza a izbucnit in principal datorita reactiilor externe extreme de vehemente si a ripostei presei. • 18 decembrie 2013 Antonescu este tot un fel de Basescu. Nu am spus asta ”Trebuie să fie (un presedinte, n.r.) opusul lui Băsescu, să facă pace, să fie conciliant, ori în ultima perioadă d-l Antonescu este tot un fel de Traian Băsescu, se ceartă cu foarte mulți oameni, este conflictual, se implică în scandaluri care nu sunt treaba unui candidat la președinție." "Îmi doresc să avem garanția că după scandalagiul, războinicul Traian Băsescu, să avem un președinte mediator, ori în ultimele zile dl. Antonescu nu s-a arătat așa”. (Romania TV) Continuarea dialogului cu moderatoarea Andreea Cretulescu: Cretulescu: "L-aţi comparat pe Crin Antonescu cu Traian Băsescu, ceva mai devreme". Ponta: "Nu, am vrut să spun..." Cretulescu: "Aţi spus că e un fel de Traian Băsescu". Ponta: "Nu, staţi un pic, să ne lămurim. Am spus că vreau un alt model de preşedinte, îmi doresc". Moderatoarea a continuat i-a relatat lui Ponta că liderul PNL, Crin Antonescu, i-a dat deja replica, la un alt post de ştiri, declarându-se supărat că a fost comparat cu Băsescu. Ponta: "A fost dezinformat. La ce emisiune e?" Cretulescu: "La altă televiziune de ştiri". • Decembrie 2013 O fotografie care îi înfăţişează pe premier şi pe Regele Mihai I stând la masă a fost postată, vineri, pe pagina de Facebook a lui Victor Ponta, în text precizându-se că prim-ministrul a luat masa cu Regele Mihai în cea de-a treia zi de Crăciun, la palatul de la Săvârşin. UPDATE: Ulterior, la doar cateva ore, echipa premierului a revenit asupra postarii initiale, spunand ca fotografia in care aparea alaturi de regele Mihai era una mai veche si ca, in realitate, seful Executivului a luat masa cu membrii familiei regale, insa nu si cu regele. • 6 ianuarie 2014 Adrian Nastase ne-a bagat in UE. „Adrian Năstase, care ne-a bagat in UE, se duce la inchisoare, Basescu care ne-a bagat in scandal cu UE si in criza, nu". (Romania TV) Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a avut loc la 1 ianuarie 2007, in timpul guvernarii Tariceanu. In guvernarea Nastase, Romania a intrat in NATO, la data de 29 martie 2004. • 6 ianuarie 2014 Adrian Nastase e un condamnat politic „Este un condamnat p o l i tic, incepand cu 2005 Adrian Năstase a fost principala tinta a regimului Basescu”. (Romania TV) Adrian Nastase a fost condamnat, luni 6 ianuarie 2014, la 4 ani de inchisoare cu executare si cinci ani interzicerea unor drepturi pentru luare de mita in forma continuata. Acesta a mai primit 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru santaj. Adrian Năstase este acuzat în acest caz că că, în perioada 2002 - 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.


 6 ianuarie 2014 Am dat mai putine OU decit guvernele Boc si Ungureanu „Ordonanţele Guvernului pe care-l conduc sunt mult mai puţine decât cele date de Guvernul Boc si Ungureanu”. (Romania TV) In cursul anului 2013, guvernul Ponta a emis 110 ordonante de urgenta, potrivit site-ului Camerei Deputatilor. In anul 2012, au fost emise in total 95 de ordoanante de urgenta. Guvernul Ungureanu a cazut prin motiune de cenzura in 27 aprilie 2012. Pina la aceasta data au fost emise, in 4 luni, 14 OU. Guvernul Ponta a emis in 2012, in 8 luni, 81 de OU, de 6 ori mai multe decit guvernul Ungureanu. In anul 2011, guvernul Boc a emis 115 OU. In concluzie, de la venirea la putere, guvernul Ponta a emis 191 OU. Guvernele Boc si Ungureanu a emis, intr-o perioada echivalenta, doar 124 OU. • Ianuarie 2014 Înaintea vizitei pe care a făcut-o la București vineri 10 și sâmbătă 11 ianuarie subsecretarul de stat american Victoria Nuland, ministrul de externe Titus Corlățean a afirmat că Victor Ponta nu se va intalni cu oficialul american, intrucat "programul premierului era facut de multa vreme, asa incat, din motive obiective, acel program nu a putut fi schimbat.Victor Ponta a confirmat, vineri, pentru HotNews.ro, că nu este in țară, fără a preciza însă locul în care se află. Jurnalistul Ovidiu Vanghele de la Centrul de Investigatii Media, a scris pe Facebook faptul ca l-a vazut pe premierul Victor Ponta, care a plecat din tara abia seara, in jurul orei 17.15, ceea ce inseamna ca acesta nu a spus adevarul atunci cand a afirmat ca nu e in tara, in contextul vizitei in Romania a secretarului de stat adjunct al SUA, Victoria Nuland. „Sunt la aeroport sa-l iau pe tata. Cand, de cine dau? De Ponta, care acum pleacă din țară, deci nu a fost plecat nicăieri, deci s-a pitulat prin Bucuresti de șefa delegației americane. Hihihi! Puteti să dati stire, dacă vreți, sau sunati la aeroport să va confirme. Am intrebat și vreo doi paznici, ca sa fiu sigur ca nu ma insel. Acum pleacă. Acum!”, a scris pe Facebook Vanghele, fost jurnalist la PRO TV si Mediafax. Premierul Ponta a sustinut, intr-o foarte scurta declaratie pentru Hotnews, ca nu e in tara, in jurul pranzului, fara a preciza unde e. Lucru greu de crezut, intrucat ar fi insemnat ca seful Guvernului sa se fi intors din strainatate si sa fi plecat iar, in doar cateva ore. De altfel, si vicepremierul Liviu Dragnea declarase ca Ponta e plecat din tara, fara a oferi insa si locatia exacta. El a anunţat vineri dimineaţa, că premierul Victor Ponta „este plecat din ţară”, acesta fiind motivul pentru care nu se întâlneşte cu Victoria Nuland, numărul doi din Departamentul de Stat american. “N-am discutat cu domnul Ponta în ultimele zile, pentru că domnul Ponta e plecat din ţară. A plecat după şedinţa de Guvern (de marţi, 7 ianuarie, n.red.)”, a relatat el, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie „Poate domnul Ponta este într-o vizită oficială. Nu m-a informat”, a răspuns vag Dragnea, întrebat dacă premierul este în vacanţă. Speculatiile legate de locul in care e Ponta au apărut după anunțul vizitei Victoriei Nuland, venită să discute despre amenințările la adresa statului de drept dupa "marțea neagră" a USL in Parlament. Nuland nu a avut programată o intalnire cu seful Guvernului Romaniei, ci doar cu președintele si ministrul de Externe. Oficial, înâlnirea nu a avut loc "din cauza agendei încărcate" a premierului. Pe pagina Guvernului, însă, nu e trecută nicio acțiune oficiala a lui Victor Ponta. (surse Hotnews și Ziare.com)

20 ianuarie 2014 Victor Ponta a recidivat! La fel ca in cazul accidentului din Muntenegru (24 iunie 2013), cand a dovedit cinism fara limite jucand baschet, acoperindu-si indolenta cu un lant de minciuni. În seara de 20 ianuarie la B1Tv Premierul Victor Ponta a mintit fara nerusinare declarand la ora 20:07 ca personalul medical, care a aterizat forţat, luni, în munţii Apuseni a fost localizat si foarte curand vor ajunge ajutoare – nici macar aproape de adevar. Cel care a găsit victimele accidentului a declarat la televizor că, auzind vestea, era să se întoarcă din drum, ceea ce ar fi amânat cu ore bune găsirea lor, și fără îndoială ar fi murit mai mulți oameni (dacă nu chiar toți) din cauza unei declarații iresponsabile a premierului. • 23 ianuarie 2014 – Minciună sau doar prostie? „Voi înfiinţa, în cel mai scurt timp, la nivelul Guvernului, comitetul interministerial de intervenţie în situaţii de urgenţă pentru ca în viitor asemenea situaţii să poată să fie evitate şi intervenţia să se facă mai rapid şi mai eficient”, a fost soluţia avansată public de premierul Victor Ponta după ce operaţiunea de căutare a victimelor accidentului de aviaţie din Apuseni a fost declarată oficial „un eşec”. Înfiinţarea imediată a unui Comitet similar celui anunţat de Victor Ponta, care să controleze dintr-un singur punct de comandă, funcţionarea tuturor instituţiilor implicate într-o salvare este însă obligatorie în „situaţii de urgenţă”, în România, încă din 2004. La acel moment, Guvernul Adrian Năstase a înfiinţat, prin ordonanţa de urgenţă 21/2004, un Sistem Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, în contextul atentatelor din Spania şi Rusia, dar şi a constatării că sistemul este ”parţial închegat”. Pentru ca acesta să devină realitate, o Hotărâre a Guvernului din septembrie 2004, HG 1489/2004, descrie în amănunt cum ar trebui să se înfiinţeze imediat o „celulă de criză” la Ministerul de Interne, sub conducerea ministrului şi în coordonarea prim-ministrului. Deşi ordonanţa şi legea sunt în vigoare, acest lucru nu s-a întâmplat după prăbuşirea avionului în Munţii Apuseni. Dacă legea era respectată, Radu Stroe ar fi trebuit să conducă o celulă de criză din care să fi făcut parte reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, condus de Ramona Mănescu, responsabil în acest caz, şi reprezentanţi ai instituţiilor subordonate, respectiv ROMATSA, condusă până atunci de Aleodor Frâncu, reprezentanţi ai STS, condus de Marcel Opriş, toate structurile din MAI responsabile pe intervenţie – IGSU (Ion Burlui), Jandarmi, Pompieri, secretarul de stat pentru probleme de ordine publică, Florea Oprea şi secretarul de stat pentru relaţia cu prefecturile şi ISU, Cătălin Chiper. • 5-6 februarie 2014 –„electoRata” Crin Antonescu susţine că măsura privind înjumătăţirea ratelor la credit pentru românii care au venituri până la 1.600 de lei nu s-a discutat nici în interiorul USL, nici în întâlnirea pe care PNL a avut-o cu FMI. „Nu s-a discutat nici în USL, nici în întâlnirea conducerii PNL cu FMI. La întâlnirea cu misiunea FMI am discutat peisajul general al economiei româneşti, evaluarea pe care cei de la FMI pe de o parte, noi pe cealaltă parte am făcut-o şi am concentrat discuţia pe preocuparea precisă a PNL pentru măsuri de stimulare a mediului econonomic, a întreprinzătorilor privaţi, cu precădere cele două măsuri pe care le dorim cât mai urgent adoptate şi anume reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator şi scutirea de impozit pentru profitul reinvestit”, a declarat liderul PNL. La câteva ore după această declaraţie acordată în exclusivitate pentru Gândul de liderul PNL, preşedintele PSD îl contrazice pe Crin Antonescu. El susţine că electoRata este o măsură bună, care a fost discutată în seara de duminică 2 februarie la întâlnirea USL. Si purtatorul de cuvant al liberalilor, Cristina Pocora, a sustinut ca reesalonarea ratelor nu a fost discutata in USL si nici nu a fost prezentata delegatiei PNL care a mers la intalnirea cu FMI. „Sunt multe elemente care trebuie analizate si trebuie sa primeasca raspunsuri inainte sa se emita un punct de vedere oficial", a mai spus Pocora la Realitatea Tv, fiind intrebata daca liberalii considera oportuna masura anuntata de Ponta. • 23.04. 21014 – adresarea cu „fă” Alianţa lui Victor Ponta cu neadevărul a atins miercuri 23 aprilie un pisc care cu greu va putea fi egalat vreodată. Aflat în Beiu (Teleorman), sat afectat de o viitură, Victor Ponta a vizitat localitatea într-o barcă pneumatică, deşi apa nu era mare. La un moment dat, în barcă a urcat şi Doina Pană, ministrul delegat pentru Ape. „Tu ce faci, fă, Doina, aicea? Aveai chef de nişte inundaţii?“, a întrebat-o premierul pe aceasta. „Păi nu aveam chef, dar...“, a răspuns ministrul delegat pentru Ape. Premierul Victor Ponta neagă că ar fi folosit un limbaj injurios la adresa Doinei Pană: “Am văzut ca m-am adresat injurios. M-am uitat pe înregistrare şi e clar că nu am zis aşa ceva. Nu băusem nici whiskey, nici nu coborâsem de pe vapor, nu mă adresez aşa. (…) Aşa e împărţită lumea între cei care fac ceva şi cei care înjură, nu va supărăţi că unii ne înjură”, le-a spus Ponta ministrilor, la începutul şedinţei de guvern. Premierul a negat ferm că i-ar fi adresat colegei sale de Cabinet, Doina Pană, apelativul „Fă”, deşi înregistrările audio-video mărturisesc altceva.

1 mai 2014 –„relația de familie” Ponta-Antonescu Ponta afirmă că că între el si liderul liberal existase o relație de bună prietenie, care a implicat chiar și întîlniri intre familiile celor doi. Antonescu dezminte vehement: „NU am fost prieten de familie. Nu ne-am intalnit niciodata cu familiile. Am avut o relatie politica apropiata ca doi oameni care au constituit o alianţă.”, a spus Antonescu în cadrul unei intervenţii prin telefon la Romania TV. “Am fost o dată într-adevăr la ziua fetiţei lui cu familia într-un loc public şi am fost eu la el acasă şi el la mine acasă, dar am vorbit doar politică. Nu a fost ceea ce se numește o relaţie apropiată de familie. E una din minciunile care contează cel mai puţin. Nu trebuie comparate relaţiile dintre doi vecini cu cele de familie.” • 9 iunie 2014 – minciuna legată de Adrian Sârbu Victor Ponta, a declarat, la România TV, că Adrian Sârbu, fostul şef al Pro TV, l-a întrebat dacă vrea „să-l facă preşedinte” şi că a refuzat propunerea sugerându-i să-şi plătească mai întâi taxele la stat. „Eu am o mică neînţelegere cu Adrian Sârbu. El a spus că i-a făcut pe toţi preşedinţi şi dacă nu vreau să mă facă şi pe mine. Eu i-am spus «Nu, mulţumesc». Să-şi plătească mai întâi taxele. De atunci suntem în relaţii foarte reci. Eu am avut o pretenţie social-democrată: întâi să-şi plătească taxele şi apoi ne împrietenim”, a afirmat Victor Ponta. Adrian Sârbu a răspuns: „M-am întâlnit de multe ori cu domnul Ponta, şi nu la cererea mea. Afirmaţia făcută în interviul servit de România TV este o pură fantezie personală. Cariera politică a domniei sale nu a fost şi nu este obiectul activităţilor mele. Nu am neînţelegeri şi nimic de tranzacţionat cu Victor Ponta şi nici cu camarila sa, deranjaţi până la obsesie de existenţa Gândul şi Mediafax. Victor Ponta nu este nici primul şi nici ultimul politician român care, odată ajuns la putere, confundă media cu Disneyland-ul propagandei”, a mai spus Sârbu. • Iunie-iulie 2014 În iunie 2014 premierul Victor Ponta s-a adresat Curții Constituționale pentru a tranșa ceea ce șeful PSD considera a fi un „conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Președintele României”. Mai precis, Ponta se plângea Curții că președintele Traian Băsescu nu l-a delegat pe premier să participe la una din ședințele Consiliului European. În argumentația către CCR, premierul Victor Ponta invoca și faptul că Traian Băsescu nu s-ar fi consultat cu Guvernul în legătură cu tematica ședinței de Consiliu European din iunie. Pe 9 iulie 2014, Curtea Constituțională a hotărât (la sesizarea premierului Victor Ponta, prin decizia numărul 441) că nu există nici un conflict juridic de natură constituțională între Palatul Victoria și Palatul Cotroceni. CCR a infirmat că Băsescu nu s-ar fi consultat cu Guvernul: “Examinând documentele depuse la dosarul cauzei din perspectiva considerentelor mai sus reținute, se constată că acestea evidențiază un acord implicit între Guvern și Președintele României cu privire la reprezentarea la Consiliul European, rezultat din consultarea Guvernului, de către Președintele României, cu privire la problematica ce formează obiectul reuniunii Consiliului European din 26-27 iunie 2014, pregătirea acestei întâlniri fiind realizată pe baza documentației transmise de Guvern și solicitate în acest scop de Administrația Prezidențială (Adresa nr. B1-4/1.744 din 19 mai 2014 și Adresa nr. B1/1.349 din 23 iunie 2014 ale Ministerului Afacerilor Externe, Adresa nr. DAE/297 din 19 iunie 2014 completată cu Adresa nr. DAE/260 din 20 mai 2014 ale Administrației Prezidențiale).” Iar Curtea Constituțională nu s-a oprit aici, ci a continuat: “Acest schimb de scrisori demonstrează faptul că Președintele României a solicitat și cunoscut poziția Guvernului în raport cu problematica de pe agenda reuniunii Consiliului European în discuție. Nici unul dintre aceste documente nu creează aparența unei situații conflictuale între cele două autorități și nici vreo neconcordanță sub aspectul poziționării atât în ceea ce privește autoritatea care să reprezinte România la lucrările Consiliului European din 26-27 iunie 2014, cât și poziția acestei autorități în raport cu problematica ce formează obiectul lucrărilor.” Pe scurt, nu e vorba de argumente juridice a căror interpretare să fie pusă în discuție, ci este vorba exclusiv de fapte. Practic, premierul Ponta l-a pârât Curții Constituționale pe președintele Băsescu, care nu l-ar fi consultat pe șeful Guvernului. Iar Curtea Constituțională a venit cu scrisorile dintre Palatul Cotroceni și Ministerul Afacerilor Externe care demonstrează că Victor Ponta a mințit.

  
·      1 octombrie 2014 – rectificarea bugetară Ponta a explicat că Agricultura şi Mediul primesc de fapt, bani în plus la rectificarea bugetară. Totuşi, proiectul de rectificare bugetară prevede tăieri de un miliard de lei la Agricultură, respectiv 165 milioane lei la mediu. Iar ministrul bugetului, Darius Vâlcov, a fost obligat să recunoască asta. • 12 noiembrie 2014 – votul din diaspora MAE şi premierul Victor Ponta (fiind şi finalist al alegerilor prezidenţiale) fac tot posibilul pentru a îngreuna procesul de votare în diaspora. Drept urmare, în ultimele zile au dat mai multe declaraţii privind imposibilitatea legală de a înfiinţa noi secţii de votare din diaspora. Toate aceste afirmaţii sunt complet neadevărate. Şi sunt demontate prin declaraţii ale unor oficiali şi de acte normative semnate de... Victor Ponta. Prima minciună şi demontarea ei În prima dezbatere cu Klaus Iohannis, contracandidatul său pentru preşedinţie, Victor Ponta a declarat că legislaţia germană nu permite amplasarea secţiilor de vot pentru expaţii care trăiesc în Germania în alte locuri decât clădirile acoperite de statut diplomatic, adică ambasade sau consulate. Ridicând în mână un „document” transmis de Ambasada României de la Berlin, Ponta a transmis că „Potrivit regulilor în materie, comunicate de Ministerul German al Externelor, prin notă verbală, în Germania este permisă organizarea de secţii de votare numai la sediile ambasadelor, consulatelor generale şi onorifice”. (Dezbatere Realitatea TV) Bernd Fabritius (deputat în Bundestag – pentru Adevărul.ro): „Este o minciună cruntă. Este cunoscut că exact contrariul este adevărat. Nu există nicio lege care ar interzice amplasarea unor secţii de votare oriunde aceasta ar fi posibilă din punct de vedere organizatoric. Trebuie menţionat că există o ordonanţă administrativă a Ministerului de Externe German care informează ambasadele străine că în mod normal, de regulă, alegerile se realizează în centrele consulare sau în ambasade, dar, dacă este necesar, printr-o simplă cerere se poate solicita acordul de a organiza secţii de votare oriunde ar fi acest lucru posibil. Spre exemplu, comunitatea turcească din Germania, care este foarte mare, întotdeauna depune astfel de cereri şi întotdeauna li se aprobă. Nu mi-aş fi imaginat niciodată că România nu va face uz de această posibilitate care, desigur, a fost cunoscută”. Notă: ultima oară, la Berlin, comunitatea turcă a votat pe stadionul olimpic. Ministerul german de externe a negat și el vehement acest fapt, spunând ca Ministerul român de externe avea și are dreptul să ceara secții de votare și în alte locuri. A doua minciună Victor Ponta (trei declaraţii în această săptămână): „Conform deciziei Curţii Constituţionale, orice modificare la legile electorale se face prin lege, cu minimum şase luni înainte de alegeri”. Pe 11 noiembrie 2012 (cu 20 de zile înainte de alegeri), Victor Ponta, Titus Corlăţean, Mircea Duşa şi Radu Stroe au semnat Ordonanţa de Urgenţă nr.70, prin care se aproba ca românii din diaspora să poată vota şi în altă ţară decât cea unde au domiciliul sau reşedinţa, cu condiţia să se afle în acelaşi colegiu pentru Camera Deputaţilor sau pentru Senat. Pe 26 iunie 2014 (deci cu mai puţin de 5 luni înainte de alegeri), Victor Ponta, Gabriel Oprea, Liviu Dragnea, Ioana Petrescu semnează Ordonanţa de Urgenţă nr. 45, care aduce 22 de modificări legii pentru alegerea preşedintelui. Notă: În dispozitivul unei decizii CCR din 2012 se precizează: „Pentru situaţii neprevăzute se admite modificarea legislaţiei electorale pentru chestiuni ce nu ţin de esenţa alegerilor”. A treia minciună Victor Ponta şi Titus Corlăţean au spus în repetate rânduri că doar BEC poate modifica ora de închidere a secţiilor de votare. Pe 18 iulie 2012 (cu 9 zile înainte de desfăşurarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Băsescu), Camera Deputaţilor adoptă Legea nr.285/2012 (de aprobare a OUG 41 din 5 iulie 2012 – ordonanţă dată cu 24 de zile înainte de scrutin şi care a trecut de CCR) prin care se modifică Legea referendumului şi prin care se stabileşte închiderea urnelor la ora 23.00, faţă de ora 21.00. Şi acum se putea da o OU prin care se modifica legea şi se stabilea ora 23.00 (fusul orar al fiecărui stat) pentru închiderea urnelor în diaspora. • 16 noiembrie 2014 – Prima confruntare electorală Ponta-Iohannis. Problema votului prin corescpondență? Ponta: „ Sunt un susţinător al ideii organizării, în 2016, a votului prin corespondenţă şi a votului electronic.” (Victor Ponta s-a opus întotdeauna votului prin corespondenţă) Ponta: În comisia constituţională nu s-a discutat de votul prin corespondenţă. Amendamentul lui Gorghiu, care completa articolul 62, alineatul 1 din Constituţie, prin adăugarea frazei „Dreptul de a alege poate fi exprimat şi prin mijloace electronice sau mijloace de comunicare la distanţă, potrivit legii electorale", a fost respins, înregistrându-se 5 voturi "pentru", 12 voturi "împotrivă" şi o abţinere – ştire 06.06.2013

 (XX) • Vineri 20 martie 2015 – minciunile din Raportul lui Ponta la lucr[rile Consiliului Național al PSD Victor Ponta a pregătit o broşură pentru fiecare din cei peste 1.000 de delegaţi reuniţi în weekend la Palatul Parlamentului, care constă într-o lăudăroşenie de sine, departe de realitate. „PSD este în faţa unei situaţii aparent neaşteptate – aceea de a conduce o guvernare care se apropie de îndeplinirea tuturor promisiunilor majore de campanie, cele asumate prin intermediul programului USL – România Puternică“, începe raportul guvernării prezentat de Victor Ponta. Premierul se laudă cu faptul că 80% din obiectivele propuse au fost îndeplinite de către cele patru guverne conduse de Victor Ponta. - Printre punctele importante din programul de guvernare cu care Ponta a defilat în faţa social-democraţilor se află şi componenta Justiţiei. „Demascarea corupţiei PDL şi trimiterea a sute de sesizări autorităţilor statului. Eliminarea influenţei politice asupra Justiţiei – PSD s-a ţinut de cuvânt în obiectivul de a feri Justiţia de control politic“, se precizează la ultimul punct bifat de Guvern. Practic, Ponta spune că PSD-ul, sub umbrela căruia se adăpostesc cei mai mulţi membri cu probleme penale, împreună cu partenerii de guvernare, au eliberat Justiţia de sub jugul politic. De fapt, parlamentarii PSD sunt cei care s-au împotrivit celor mai multe cereri ale procurorilor privind ridicarea imunităţii de care se bucură aleşii. - Un alt obiectiv pe care Ponta îl trece în raportul guvernării este o nouă Lege Fundamentală, proiect ce se află în sarcina Parlamentului şi la care lucrează de aproape trei ani. „O nouă Constituţie – după doi ani de dezbateri, în Parlament, proiectul de revizuire este aproape de finalizare, până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare“, se mai arată în raportul însuşit de Victor Ponta. Creionarea unei noi Constituţii este un obiectiv asumat de USL încă din 2012, prima formă fiind desfiinţată de către Curtea Constituţională (CCR) şi Comisia de la Veneţia. - În viziunea sa despre economie, premierul Victor Ponta a avansat, în 2012, promisiunea de a face un milion de noi locuri de muncă în patru ani, astfel încât numărul de angajaţi să devină cel puţin egal cu numărul de pensionari. Pentru că în ultimii doi ani s-au creat doar 200.000 de noi locuri de muncă, cifră prezentată chiar de Ponta în raport, premierul a dublat orizontul de timp pentru îndeplinirea ţintei de un milion de locuri de muncă de la patru ani la opt ani. „Am promis locuri de muncă (un milion de locuri de munca în opt ani) – s-au creat în ultimii ani peste 200.000 de noi locuri de muncă, iar ritmul este crescător“, arată Ponta. - Şi în privinţa atingerii obiectivului de creştere economică a blufat Victor Ponta, pentru că în 2012 promitea creştere economică de 4% anual, ţintă neatinsă deocamdată. La trei ani de la intrarea la guvernare, Victor Ponta mizează pe faptul că românii au uitat de promisiunile făcute în 2012 şi anunţă cu un procent mai puţin, astfel bifând un alt obiectiv realizat. „Am promis creştere economică de peste 3% în 2013, şi am avut 3,4%, iar în 2014 am avut creştere de 2,9%, una dintre cele mai mari din Europa“, se mai precizează în raportul guvernării lui Ponta. - La categoria „proiecte de investiţii“, Victor Ponta se laudă cu kilometrii de autostradă construiţi, 300 în trei ani, departe de ce a promis la preluarea guvernării, când anunţa 1.200 de kilometri până în 2020. „Finalizare a cca. 300 de noi kilometri in ultimii 3 ani – similar cu numarul de kilometri finalizati in cei 11 ani de dinainte de Guvernul actual“, este un alt punct bifat de Ponta. Dacă în trei ani, Guvernul a construit 300 de kilometri de autostradă, pentru a atinge ţinta de 1.200 de kilometri fixată de Ponta în 2012, menţinând acelaşi ritm, Executivului îi mai trebuie nouă ani, adică până în 2024. - Pentru a convinge partidul că trebuie să depăşească momentul pierderii alegerilor prezidenţiale, Victor Ponta le-a prezentat colegilor social-democraţi rezultatele unui sondaj intern care îl favorizează, fără a specifica institutul de sondare la care a apelat. Deşi toate sondajele apărute după alegerile prezidenţiale îi arată pe Victor Ponta şi PSD în descreştere, în sondajul intern, românii erau mai mulţumiţi de Victor Ponta în ianuarie, la două luni de la eşecul de la prezidenţiale, decât în plină campanie electorală, în lunile septembrie şi octombrie, atunci când Ponta era favoritul cursei prezidenţiale. - Victor Ponta a făcut şi o analiză a activităţii sale în fruntea PSD, printre obiectivele asumate în calitate de preşedinte al partidului fiind criteriile de integritate impuse. „Introducem din acest an, cele mai ferme reguli de integritate din toate partidele din România, demonstrând toleranţă zero faţă de corupţie“. În primul rând, noile prevederi statutare stabilite de PSD şi PNL, în sensul sancţionării celor cu probleme penale, se aseamănă în cea mai mare parte, măsurile luate de liberali fiind, pe ici pe colo, chiar mai drastice. De asemenea, modificările s-au dovedit a fi doar un exerciţiu de imagine, pentru că orice schimbare a statutului trebuie aprobată în Congres, care se va ţine în noiembrie, apoi trebuie să fie înregistrată la Tribunal. Deci, până anul viitor, nimeni nu-i va putea suspenda sau exclude din partid pe membrii PSD certaţi cu legea.
acum 1 ora
(XXI) 30-31 martie 2015 – Mutarea provizorie a lui Băsescu la Scroviștea. Premierul Victor Ponta a declarat că nu cunoaşte nimic despre mutarea lui Traian Băsescu pe domeniul de la Scroviştea. Însă şeful RA-APPS, instituţie aflată în subordinea Guvernului, ne spune că premierul a fost informat despre noua reşedinţă a fostului preşedinte. Fostul preşedinte Traian Băsescu a eliberat Vila Lac 3, locuinţa sa rezidenţială timp de zece ani, şi s-a mutat temporar pe domeniul Palatului de la Scroviştea, până când vila din Primăverii, cea în care a locuit Mioara Roman şi care îi revine de drept, va fi renovată. Cu toate că RA-APPS, în administrarea căreia se află domeniul de la Scroviştea, este în subordinea Guvernului, premierul Victor Ponta ridică din umeri atunci când este întrebat de jurnalişti de mutarea lui Băsescu. „Nu cunosc, întrebaţi-i pe cei de la RA-APPS. Nu a trecut aşa ceva prin Guvern. Măi, oameni buni, haideţi să vorbim limba română: nu a trecut aşa ceva prin Guvern, nu mă ocup de pagina de Facebook a lui Băsescu, întrebaţi la RA-APPS“, a răspuns Ponta, luni 30 martie. Pe de-o parte, premierul spune adevărul atunci când declară că mutarea lui Băsescu la Scroviştea nu a trecut prin şedinţa de Guvern, însă minte atunci când spune că nu a avut nici habar, nici legătură, cu atribuirea temporară a uneia dintre cele patru vile aflate pe domeniul de la Scroviştea. Gabriel Surdu, directorul general al RA-APPS a spus, surprinzător, că şi-a anunţat superiorii, pe premierul Victor Ponta şi pe secretarul general al Guvernului, Ion Moraru, de prezenţa lui Traian Băsescu la Scroviştea în ziua semnării contractului, care a avut loc vineri. „În urma unor plângeri făcute de Traian Băsescu, am primit sarcină de la SGG să rezolv problema. Am aprobat în Consiliul de Admnistraţie. Vineri s-a semnat contractul şi tot atunci mi-am informat superiorii (n.r. - Victor Ponta şi Ion Moraru)“, a spus Gabriel Surdu. 19 aprilie 2015 – Statutul procurorilor Premierul a declarat, după o întâlnire "mai puțin formală" cu președintele Klaus Iohannis, că procurorii nu ar trebui să mai aibă statutul de magistrați, sugerând că președintele țării susține această modificare legislativă. Purtătorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale, Tatiana Niculescu-Bran, a precizat, pentru România Liberă, că în timpul discuțiilor dintre președintele Klaus Iohannis și delegația condusă de președintele PSD Victor Ponta nu s-a pus în discuție modificarea statutului procurorilor. Iar dl. Iohannis a spus și el: „Nu am avut o astfel de discuţie, nu a venit nimeni cu o astfel de iniţiativă, nu pot să răspund, nu facem schimbări de statut doar aşa, că cineva a auzit. După părerea mea nu e oportun aşa ceva.” Iunie 2015 – Ponta acuzat de DNA. „Cu siguranţă dacă DNA va cere începerea urmării penale faţă de mine voi demisiona. Doar n-o să spunem acum că stă prim-ministrul cercetat penal”, spunea Victor Ponta în luna decembrie 20144, în studioul Antenei 3. În 15 martie ora 21:34 la B1Tv în emisiunea Ultimul Cuvînt Ponta revine: Moderatorul: „(...)Și atunci, nu puteți fi înlăturat [din funcția de premier] decît dacă apare ceva din zona DNA în ceea ce vă privește”. Ponta: „Dacă DNA va începe urmărirea penală în ce mă privește pentru un dosar, cu siguranță că atuncea, am spus acest lucru, voi demisiona.” Pus sub acuzare de DNA în 6 iunie 2015, Ponta refuză să demisioneze, spunând „Am fost numit în funcţie de Parlamentul României şi doar Parlamentul poate să mă demită! Cred că respectarea principiilor constituţionale este esenţială pentru societatea noastră şi în niciun caz nu pot accepta ca un procuror DNA este deasupra Parlamentului, Guvernului şi a cetăţenilor acestei ţări! Asta ar însemna dictatură şi cred că la peste 25 ani dupa 1989 ar fi o mare eroare pt noi toţi!” Este evident că Ponta confundă deliberat demiterea cu demisia. Și nu are coloana vertebrală pentru a demisiona.

·       

acum 1 ora
(XXII) Iunie 2015 – Ponta acuzat de DNA Premierul Victor Ponta se contrazice cu propriile documente atunci când vrea să demonstreze că ar fi nevinovat în dosarul care i-a fost deschis de DNA. La puțin timp după ce Direcția Națională Anticorupție i-a comunicat că este suspect pentru că, printre altele, ar fi primit nejustificat 40.000 de euro de la casa de avocatură a lui Dan Șova, prim-ministrul a postat pe pagina sa de Facebook mai multe acte contradictorii. Șeful guvernului a dorit să arate publicului că între avocații Victor Ponta și Dan Șova nu a existat niciodată o relație de colaborare profesională. Liderul PSD a uitat însă că, în 2007 și 2008, pe vremea când era deputat, a depus două declarații de interese în care a scris cu propria mână tocmai că este partener al casei de avocatură “Șova și asociații”. Primul ministru a făcut public vineri, la câteva ore de la ieșirea de la DNA, o adeverință a Baroului de Avocați București în care este menționat că “dl. Av. Victor-Viorel Ponta (în prezent fiind trecut pe Tabloul avocaților incompatibili) nu este și nu a fost niciodată asociat în cadrul societății Civile de Avocați Șova&Asociații”. Actul, din 2009, era remis acestei din urmă societăți „pentru a servi la evidențierea membrilor asociați”. Dar respectiva adeverință nu reprezintă o probă credibilă, deoarece documentul a fost redactat tocmai pe baza declarațiilor lui Ponta și Șova. Concret, Dan Șova și Victor Ponta ar fi trebuit să comunice Baroului de Avocați, în 2007, convenția de colaborare pe care au încheiat-o. Dar acest lucru nu s-a întâmplat, după cum ne-a declarat un reprezentant al instituției. În plus, Victor Ponta a postat pe Facebook alte două adrese, de la Complexul Energetic Rovinari SA și de la Societatea Națională a Lignitului Oltenia, ambele datând din 2009, în care cele două entități de stat comunică faptul că “nu au existat și nu există relații contractuale de orice natură” cu Victor Ponta. Aceste documente vin însă în contradicție cu unele semnate olograf chiar de Victor Ponta. Astfel, în declarația de interese pe care a depus-o la Camera Deputaților, în 2008, acesta a scris că a fost un membru important al societății de avocatură a lui Dan Șova. “Senior partner «Șova și Asociații» - SC Avocați (parteneriat privind colaborare și asistență în cauze penale”, a notat premierul în declarația de interese, la rubrica “calitatea de membru în cadrul asociațiilor profesionale și/sau sindicale”. Mai mult, această mențiune există și în declarația de interese din 2007, depusă de asemenea la Camera Deputaților. “Senior partner «Șova și Asociații» - SC Avocați”, a scris Victor Ponta acum opt ani la aceeași rubrică. În ciuda acestor documente contradictorii, Victor Ponta a negat încă o dată și duminică, într-o conferință de presă, că ar fi colaborat cu Dan Șova din calitatea sa de avocat. 15 iulie 2015 La trei zile după ce lansase respectivele minciuni într-un interviu acordat postului Antena 3, Ponta recidivează la B1 Tv în dialog cu Cătălin Striblea şi insistă că nu este acuzat pentru fapte de corupţie, că a aflat din presă despre măsura sechestrului pe avere care urma să fie cerută de procurori, dar şi că nu s-a prevalat de dreptul la tăcere în timpul petrecut la DNA, ci a discutat cu anchetatorii. Mai mult, Ponta s-a încurcat în propriile-i minciuni când jurnalistul l-a întrebat de ce nu contestă faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie îl anchetează pentru fapte despre care el spune că nu au legătură cu corupţia. „Dar de ce să contest? Nu am nicio problemă, nu“, a răspuns Ponta, vizibil încurcat, după ce a afirmat că nu este acuzat de fapte de corupţie pentru că nu a deţinut funcţii publice. „Cum se explică atunci că dosarul e la DNA?“, a insistat moderatorul. Ponta a dat un răspuns total anapoda: „Cred că intuitul persoanei“. Totodată, întrebat de unde ştia că urmează să se pună sechestru pe avere, Ponta a răspuns, din nou, că a aflat „pe surse“. „Am aflat din presă, la ora 10.00“, a spus el. „Aţi avut încredere, aşa, în presă?“, a întrebat moderatorul, iar Ponta a răspuns: „Domnul Buble... are o inspiraţie foarte bună“. Ponta s-a referit astfel la site-ul stiripesurse.ro, la care lucrează reporterul Antena 3 Iosif Buble. O simplă căutare pe site-ul respectiv dovedeşte însă că nu a existat nicio ştire referitoare la măsura sechestrului pe avere care ar urma să fie luată în cazul lui Ponta, ci doar despre posibilitatea ca acestuia să i se schimbe statutul din suspect în inculpat, ceea ce s-a şi întâmplat. În sfârşit, Ponta a minţit încă o dată când a susţinut că nu s-a prevalat de dreptul la tăcere, ci a făcut declaraţii în faţa anchetatorilor, deşi informaţiile transmise de surse judiciare atât de ziarul „Adevărul“, cât şi de agenţia Mediafax şi de mai multe televiziuni îl contrazic flagrant.