marți, 28 septembrie 2010

Concluzii la o demisie

Sfarsitul de saptamana ne-a adus una dintre cele mai grele incercari pentru statul nostru de drept, inca necopt.

Politia si jandarmeria, principalii stalpi ai unui stat de drept, i-au dat o lovitura grea, comparabila cu vandalismele de la inceputul anilor ’90. Si acum ne amintim scenele de groaza in care cete de oameni ai strazii bantuiau prin cladirea guvernului sau a televiziunii.

Presedintele Basescu are dreptate cand condamna vehement acest derapaj al respectarii legalitatii. Daca institutii importante ataca fundamentele statului de drept, este normal ca presedintele sa intre in alerta. Spre deosebire de atitudinea iresponsabila a lui Victor Ponta, care, desi cunoaste legile, considera ca totul a fost legal, intelegand sa pescuiasca in ape tulburi pentru a marca puncte electorale.

Este insa o greseala sa identifici cei 5-6000 de politisti cu intreaga politie romana, care are si multe reusite in ultimii ani. De aceea reactiile presedintelui si premierului de a se dezice de politia romana, ca institutie, au semnificatie doar in masura in care au dorit sa sublinieze gravitatea momentului, sa puna presiune pe cei responsabili sa-si asume cele intamplate, lucru care s-a si intamplat. Dar cei vinovati trebuie sa plateasca individual, nu poti blama o intreaga institutie, de importanta politiei sau jandarmeriei, fara a afecta tu insuti fundamentele statului de drept. Iar presedintele si premierul trebuie sa revina la sentimente normale fata de aceste institutii.

A gresit jandarmeria ca nu a oprit marsul politistilor spre Cotroceni?


Legal a gresit. Mai ales ca a actionat cu alta masura in cazul altor mitinguri sindicale.

Totusi, consecintele interne si externe, pe termen mediu si lung ale unor lupte de strada intre jandarmi si politisti, ma fac sa cred ca aceasta a fost solutia corecta. Lupte fratricide, intre doua segmente ale aceleiasi institutii, ar fi lasat rani deschise mult timp, afectand colaborarea si linistea interna in randul fortelor de mentinere a ordinii publice. Nu mai vorbesc de imaginea externa a Romaniei, care ar fi fost iarasi terfelita cu voluptate de marile agentii de presa, de pierderea de credibilitate in ochii investitorilor si creditorilor.

Este vinovat Vasile Blaga?

In orice stat civilizat, dupa astfel de evenimente seful institutiei plateste cu demisia. Macar simbolic si tot trebuie s-o faca. In plus, de vineri pana duminica seara, dupa interventia televizata a presedintelui, ministrul Vasile Blaga n-a dat semne ca va responsabiliza pe cineva din minister pentru cele intamplate. Mai mult, absenta sa de la carma ministerului chiar in ziua mitingului este inexplicabila, avand in vedere potentialul de risc ridicat al unor astfel de manifestari.

O discutie a domniei sale cu o delegatie a manifestantilor ar fi oprit, poate, marsul spre Cotroceni. In interventiile sale ministrul Blaga parea ca minimalizeaza gravitatea evenimentelor, lucru care i-a precipitat caderea. Oricum, este printre putinele ocazii in care asistam la o demisie de onoare a unui ministru. In rest, prestatia domniei sale la carma acestui minister dificil este de laudat.

N-am date sa apreciez ca, de fapt, au fost reglari de conturi intre Presedinte si anumiti membri din PD-L, eu chiar cred ca, la terminarea manatului, Traian Basescu se va retrage din politica. Din fier sa fii si nu rezisti asa de multi ani in valtoarea politicii dambovitene.

La obiectia ca Presedintele nu a reactionat la fel in legatura cu votul, presupus fraudat, din Camera Deputatilor, cred ca separarea puterilor in stat nu-i permite sa se amestece in chestiuni care tin de procedurile parlamentare, in mecanismele proprii Parlamentului de constatare si sanctionare a vinovatiilor.

In concluzie, derularea evenimentelor ulterioara mitingului mi se pare sa fi fost cea corecta si legala. Daca n-ar fi existat o reactie puternica a Presedintelui si premierului, cine stie ce s-ar mai putea intampla la viitoarele mitinguri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu