sâmbătă, 23 octombrie 2010

Ne lipseste sentimentul destinului comun

Ne costa mult faptul ca nu realizam ca depindem unii de altii. In mai mare masura decat ne place sa credem. Nu constientizam ca “ori traim cu totii, ori murim cu totii”.

Nu exista incetatenit conceptul “binele comun”. Multi nu inteleg ce vrea sa insemne acest concept. Si scoala e vinovata ca nu-i invata pe copii si tineri semnificatia acestei abordari.

Filosofia Europei unite trebuia sa ne invete un lucru: e mai bine sa fim uniti, sa avem piete unice, sa impartim ce avem la un moment dat, cand o parte se afla in dificultate. Avand o piata a muncii unica, multimi de oameni care nu-si gasesc de lucru in propria tara migreaza simplu in alte tari.

Iata o suita de exemple ilustrative.

1. Bogatii au impresia ca daca au buzunarele, conturile si frigiderele pline, nu conteaza ce se intampla in restul tarii. Nu realizeaza ca nu pot avea un trai fericit intr-o tara nefericita. Ca iesind din vila-cazemata pot intalni multimi flamande talazuind pe strazi, pot primi in cap pietre si bastoane, ca raufacatorii le pot rapi odraslele si pricinui tragedii personale.
2. Iar saracii au impresia ca trebuie sa fie intretinuti de stat, chiar daca nu muncesc nimic. Din munca altora. Nu-i vorba, cumpararea de voturi prin mita electorala le-a accentuat si agravat acest sentiment. Iar redistribuirea bogatiei, propovaduita de socialisti, a insemnat, de multe ori, sa ia de la cei care au, sa dea la cei care stau.
3. Profesorii care isi dispretuiesc elevii mai putin dotati si nu fac nimic pentru a-i invata carte sau meserie, nu realizeaza ca acesti elevi le vor plati pensiile in viitorii ani. Ca nu are cine altcineva. In functie de cat de bine ii pregatesc pentru viata si piata muncii, vor primi si ei pensii. Mai mari sau mai mici.
4. In trafic avem un drum comun si la propriu si la figurat. Depindem unii de altii. Acum traficul este extrem de aglomerat, este suficient un sofer neatent, bolnav, fara pregatirea necesara soferiei (cu carnet luat pe pile), pe un drum nesemnalizat corespunzator, cu masina defecta, etc., sa omoare zeci de alti oameni, in caramboluri specifice traficului modern.
5. Unii au inteles prin lupta politica exterminarea adversarului. “Sa dispara partidul x de viata politica”. “Persoana y reprezinta raul absolut, trebuie gonita din functia pe care o ocupa” (desi aleasa de popor). La noi nu rezista guverne de coalitie, spre deosebire de alte tari. Nu se inteleg, pur si simplu. Partidele isi manifesta potenta prin lovirea adversarilor, nu prin promovarea unor programe si idei utile dezvoltarii tarii. Adica nu pot convietui la putere impreuna, unii cu altii, pentru binele comun. “Sa omoram ursul si apoi vedem ce facem cu blana”!
6. Am mostenit de la comunism ura impotriva statului dictatorial. Impotriva caruia ne-am unit, munceam de mantuiala, il furam, il sabotam, faceam totul sa ne razbunam pe el. Si acum procedam la fel, nu este “al nostru”. Evaziune fiscala, furturi din bugetul de stat, contracte masluite, persoane incompetente din clientela iau decizii proaste. Statul clientelar, cum bine i-a zis Presedintele. De vina sunt politicienii dar si cei care le fac jocurile, cei care ii servesc la lipit afise, in speranta ajungerii la cascavalul bugetar. De vina suntem toti, cei care nu votam, cei care nu facem nimic pentru cresterea prestatiei politice. Fie si prin “injuraturi”.
Si pe urma cerem statului salarii, pensii, scoli si servicii sanitare gratuite, slujbe, mancare ieftina in magazine, caldura in casa, etc. Dar e treaba statului, ca de aia e stat, nu si a noastra. Statul e dator sa aduca bani la buget, sa relanseze economia. Nu noi. Noi suntem spectatorii din peluza care fluiera si injura. Ca nu functioneaza o astfel de paradigma, vedem cu totii, din starea economiei si nivelul de trai la care suntem astazi.
7. Din lipsa de educatie sunt inca multi care nu inteleg ca libertatea fiecaruia se intinde pana acolo unde o incalca pe a celorlalti. Si conduc agresiv in trafic. Sau dau muzica la maximum, in masini, pe plaja si la petreceri. Uneori ocupa carosabilul cu corturile pentru nunta. Isi parcheaza masinile aiurea, indiferenti ca blocheaza alte masini. Arunca gunoaiele la picnic pe unde se nimereste. Sau din masina. Ce daca vor trece si altii pe acolo. Iar cand gasim noi gunoaie, injuram de mama focului. Stim proverbul “ce tie nu-ti place, altuia nu face”, dar la nivel teoretic, nu practic.
8. Suntem de acord cu foarte multe lucruri corecte si normale, doar cand se refera la altii. Nu la noi. Altii sa pastreze curatenia, sa fie cinstiti, sa nu fure, sa nu dea si sa nu ia spaga. Culmea e ca si odraslele noastre invata de la noi ce e rau, mai degraba decat ce e bine. Si perpetueaza comportamentele imorale.
9. Fugim de rromi, nu facem mare lucru sa-i integram in societate. Sa educam copiii de rromi, sa le dam slujbe, sa le intindem mana cand au necazuri, cum au facut americanii cu negrii. Ne place, nu ne place, impartim acelasi spatiu national. Ne-am bucurat ca au plecat spre alte zari, desi ne fac natia de ras prin activitati infractionale.
10. Nici nu avem un proiect national care sa ne dea sentimentul drumului comun pe care-l avem de parcurs. Sa ne faca sa uitam traseul propriu, in favoarea traseului national. Sa ne arate ca putem castiga cursa mai ales impreuna, decat individual. Destinul european nu exclude specificitatea nationala. Iar cei care muncesc in bejenie, pe meleaguri straine, stiu ce grea este dezradacinarea, despartirea de familie, prieteni, de plaiuri natale.

Nu intelegem inca ce pierderi uriase ne costa ignorarea faptului ca depindem unii de altii. Iar cand vom afla s-ar putea sa fie prea tarziu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu