Avand in vedere eventuala remaniere de la 1 septembrie, incercam sa punem la dispozitia evaluatorilor un bilant al activitatii ministrilor, sub forma unei analize swot, urmata de recomandari pentru optimizarea activitatii in perioada urmatoare.
Bile albe
• Realizarea proiectului Legii Educatiei Nationale. Este un proiect bun in proportie de 85-90%, prin preluarea majoritatii solutiilor propuse de comisia prezidentiala condusa de Mircea Miclea. Masurile antinepotism, antiplagiat, limitarea numarului de norme in invatamantul universitar, pensionarea obligatorie la 65 de ani, suspendarea rectorilor de catre ministru, descentralizarea in invatamantul preuniversitar a managementului, finantarii, curriculei si a recrutarii resursei umane sunt optiuni strategice de maxima importanta. S-au realizat numeroase dezbateri publice, inclusiv cu sindicatele, cu asociatiile interesate, cu studenti, elevi si parinti.
• Stapanirea fenomenului sindical. In ciuda anuntatelor scaderi de salarii, n-au avut loc greve de amploare, anul scolar si examenele de absolvire s-au incheiat cu bine, fara mari sincope.
• Nu s-au mai intamplat scurgeri de informatii de la comisiile centrale de elaborare a subiectelor de examen, aproape nelipsite in anii trecuti.
• Rezolvarea rapida a scandalului legat de consilierul Melania Mandas Vergu, prin demiterea acesteia. Chiar daca, asa cum se spune, a fost impusa de Emil Boc.
• Derularea aproape fireasca, fara evenimente majore, a activitatilor din sistem, in ciuda situatiei economice dificile, a lipsei fondurilor pentru investitii si salarii, a fenomenelor meteo nefavorabile, chiar in timpul examenelor.
• Nu a destituit, asa cum a facut ministrul Andronescu, inspectori si directori, dupa criterii politice.
Bile negre
• Deficientele proiectului Legii Educatiei Nationale. Nu leaga salarizarea personalului din invatamant de performante si rezultatele muncii. De altfel, intreaga lege de salarizare “unitara” a bugetarilor e gresita, pentru ca presupune ca toti bugetarii sunt “unitari”, adica nu se deosebesc intre ei prin performante, capacitati, capabilitati. Salarizarea dupa grade si vechime este o reminiscenta comunista, de care nu scapam, iata, la 20 de ani de la schimbarea de regim. Prost rezolvata este evaluarea si controlul calitatii proceselor, institutiilor si actorilor din educatie, pentru ca evaluarea ramane sa se realizeze de catre furnizori, nu este de terta parte. Legea nu prevede o descentralizare completa si explicita, prin trecerea tuturor atributiilor legate de reteaua scolara la Consiliile Judetene, nu prevede masuri pentru recredibilizarea examenelor de absolvire. Proiectul de lege a fost trimis la Parlament abia pe 12 aprilie, facand imposibila trecerea sa prin procedurile parlamentare pana la sfarsitul sesiunii.
• Ministrul Daniel Funeriu n-a interzis cumulurile de functii si salarii bugetare ilegale, in ciuda numeroaselor semnalari ale asociatiei EDU CER si nu numai. Desi abia in ultimul timp a anuntat renuntarea la finantarea a trei academii de catre stat, nu a dus la indeplinire promisiunea si nu e clar de ce doar pentru trei academii din 6 cate exista.
• Nu s-a facut nici un pas in realizarea unui nou Curriculum scolar. Acest nou curriculum este asteptat de 20 de ani, noul ministru nu a reusit, in 8 luni de functionare, sa oblige ISE (Institutul de Stiinte ale Educatiei) sa elaboreze aceasta coloana vertebrala a educatiei, adaptat cerintelor pietei muncii romanesti si europene, particularitatilor de varsta, intereselor locale si regionale de dezvoltare, cerintelor stiintei pedagogiei moderne, flexibil si cuplat tehnologiilor moderne de invatare.
• Examenul de bacalaureat a ramas la fel de necredibil ca in anii trecuti, prin diferentele enorme intre judete ale procentelor de promovare, prin aparitia a 6-7 cazuri de dosare penale, prin procente de promovare de 98-100% ale unor unitati scolare din mediul rural. Ministrul refuza sa publice componenta comisiilor de bacalaureat pe unitati liceale. Nu s-au luat masurile necesare pentru credibilizarea acestor examene.
• Nu exista transparenta executiei bugetare si a activitatii din MECTS, in ciuda promisiunii ca incepand cu 1 iulie se vor publica pe site toate cheltuielile. Site-ul institutiei are un format si continut tern, lipsit de informatii esentiale.
• Nu s-a reusit eficientizarea sistemului. Finantarea “per capita” nu s-a aplicat, in ciuda legislatiei care obliga la aceasta de la 1 ianuarie 2010. Au ramas directiile judetene de sport si tineret, chiar daca comasate, fara obiect clar de activitate, probabil pentru clientela politica. Nu exista standarde de performanta si de calitate ale activitatii structurilor subordonate MECTS, de indeplinirea carora sa fie conditionata eliberarea salariilor. Nu s-a trecut la transformarea si debirocratizarea acestor structuri in regim de autofinantare, functionand pe baze contractuale cu ministerul si alti beneficiari. N-a fost schimbata structura de conducere a ministerului cu oameni tineri, scoliti in universitati straine si straini de obiceiurile balcanice ale managementului romanesc.
• Nu s-a facut absolut nimic pentru evaluarea post finantare a sumelor cheltuite in anii trecuti in investitii si dotari, de catre comisii independente, inclusiv cu experti straini. Aceasta mare lacuna a intregului sistem romanesc face ca sume imense destinate infrastructurii si dotarilor sa dispara, fara ca cineva sa ia si masurile de verificare si recuperare.
• Nu s-a facut nimic pentru alocarea dupa criterii europene si internationale a banilor si asa putini, destinati cercetarii.
• Stabilirea planurilor de scolarizare pentru clasa a IX-a de liceu nu a tinut cont de structura pietei muncii, astfel incat aproape 60% din locuri au fost ocupate in filiera teoretica si vocationala, pentru un segment de aproximativ 20% joburi in piata muncii. Invatamantul tehnico-profesional a ramas vaduvit in continuare, prin absenta scolii profesionale, mergandu-se pe principiul ca toti elevii trebuie sa faca liceul si sa ajunga sa cotizeze la universitati.
• In invatamantul superior, nu s-au luat masuri minimale, chiar in absenta legii, pentru sanctionarea plagiatului, finantarea in functie de calitate. Nu se introduce evaluarea dupa criteriul intrarii in piata muncii a absolventilor, singurul capabil sa masoare performanta universitatilor.
• In absorbtia fondurilor europene, Ministerul Educatiei este mult ramas in urma, cu un procent nejustificat de mic fata de cele 4,3 miliarde de euro alocate formarii profesionale.
In concluzie, in asteptarea adoptarii Legii Educatiei Nationale, ministrul Daniel Funeriu n-a vrut sau n-a fost lasat si incurajat sa ia masuri importante de reforma, atat de necesara in educatie.
Bilantul este negativ, prin insumarea bilelor albe cu bilele negre.
Remanierea dlui ministru Daniel Funeriu este legata si de potentialul inlocuitor, care daca este in afara problemelor esentiale al educatiei, se face mai mult rau. Uitandu-ne la resursa umana a partidelor de la putere, nu putem identifica un inlocuitor mai performant. In acest caz ar fi poate mai utila mentinerea sa pana la o noua evaluare la 1 ianuarie 2011.
Recomandari pentru ocupantul postului in viitor.
1. Adoptarea prin OUG a principalelor prevederi din proiectul Legii Educatiei Nationale, legate de descentralizarea manageriala, financiara, curriculara si de recrutarea resursei umane, pentru legarea salarizarii de performante si rezultatele muncii.
2. Interzicerea imediata prin act normativ a cumulurilor de functii si salarii bugetare, de finantare a academiilor din fonduri publice.
3. Elaborarea unui nou Curriculum National pana la 1 ianuarie 2011 si pregatirea implementarii sale din anul scolar urmator.
4. Debirocratizarea, eficientizarea manageriala la varf prin schimbarea structurii de conducere a MECTS. Renuntarea la structurile birocratice ale ministerului si trecerea lor in regim de autofinantare.
5. Evaluarea si raportarea lunara pe site a situatiei absorbtiei fondurilor europene
6. Transparentizarea imediata a tuturor activitatilor si cheltuielilor facute in sistem.
7. Declansarea evaluarii si controlului postfinantare a obiectivelor de infrastructura si dotare incepute sau terminate in anii trecuti, de catre comisii neutre, cu consultanta straina.
8. Finantarea universitatilor doar in functie de calitatea decisa de insertia in piata muncii a absolventilor.
9. Reformarea imediata a invatamantului tehnico-profesional prin respectarea cerintelor si structurii pietei muncii, cuplata cu planuri de scolarizare adaptate structurii pietei muncii.
10. Adoptarea imediata de masuri pentru credibilizarea examenelor de absolvire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu