Sfarsitul fabricilor de diplome

Fenomenul cunoscut sub numele “fabrici de diplome” se apropie de sfarsit.

Nu, nu pentru ca statul a reusit anihilarea lor. Nici macar nu si-a propus asa ceva.

Fabricile de diplome au aparut dintr-o cerere imensa, dupa 1990, cand doar posesia unei astfel de hartii iti asigura un loc de munca caldut si bine platit. Mai ales la stat.

Ajuns la apogeu cu experimentul Spiru Haret, care a emis si 55.000 de diplome pe an, contextul economico-social actual condamna la inchidere fabricile de diplome. Cum s-a intamplat cu alte fenomene, de tip Caritas, FNI si altele de acelasi calibru.

Iata argumentele.

Scaderea populatiei scolare

Candidatii la studentia anului 2010 sunt nascuti dupa 1990, cand natalitatea a inregistrat o cadere brusca, din motivele stiute. Nu mai avem serii de 300.000-350.000 de absolventi de liceu, ca altadata. Abia daca au fost cca 200.000 la examenul de bacalaureat 2010, dintre care au promovat 140.000. Probabil in sesiunea din august vor mai promova 30.000-40.000, daca comisiile vor fi la fel de “indulgente”, chiar cu riscul aparitiei DNA in centrele de examen si evaluare. In total aproape 180.000 de absolventi de liceu cu bacaluareat.


Disparitia angajatorului principal.

Ani la rand a functionat in piata un angajator pe care nu-l interesa daca diplomele universitare au acoperire in competente, adica cunostinte si aptitudini obtinute de catre studenti. Conta pila, apartenenta la clientela partidului aflat al guvernare, spaga si alte argumente nelegate de competentele profesionale. Este vorba, bineinteles, de angajatorul stat.

Care acum nu numai ca nu mai angajeaza, dar ii da afara si pe cei angajati in anii anteriori. Ca nu mai are bani. Este aproape de faliment, daca n-ar fi masca de oxigen a FMI si a altor organisme de finantare.

Si atunci, de ce sa mai platesti o diploma fara sa obtii competentele pe care le presupune? Pentru angajatorii privati diploma este o conditie necesara, nici pe departe suficienta. Fara sa demonstrezi la interviuri ca tot ce scrie pe diploma se adevereste si in competente, nu te angajeaza nimeni. Nu merge cu lucrari copiate de pe net, ca mai trebuie sa stii si ce scrie in ele.

Cat despre absolventii de programe de studii neautorizate, nici macar statul nu-i mai baga in seama, asa cum s-a intamplat la examenul de titularizare pentru intrarea in invatamant. Desi nu le anuleaza diplomele. Cum se impaca cele doua atitudini, doar ministrul de resort stie.

Criza economica

Scaderea dramatica a veniturilor, atat la stat cat si la privat, reduce considerabil disponibilitatile financiare ale familiilor, destinate platii studiilor copiilor. Taxele au crescut, cazarea si masa deasemenea. Sumele necesare sunt importante. Cine-si mai permite sa-si tina copiii la studii, cu beneficii indoielnice? Apreciez o scadere cu 30-40% a familiilor cu resurse disponibile pentru studiile universitare ale copiilor. Sau, posibil procentul sa fie si mai mare.

Aparitia, in proiectul Legii Educatiei Nationale, a scolii profesionale, alternativa la invatamantul liceal, va subtia si mai mult cohorta de tineri liceeni, amatoare de invatamant superior. Muncitorii calificati au castigat intotdeauna foarte bine si sunt preferati de catre angajatori, romani si straini.

Concurenta externa

Universitatile straine din spatiul european primesc studenti romani la taxe identice cu acelea aplicate propriilor cetateni. Iata cateva exemple:
1. Universitatea din Viena 365 E
2. Universitatea din Innsbruck 800 E
3. Universitatile olandeze 1500 E
4. Universitatea din Bologna 1500 E
5. Universitatea din Geneva 1600 E
6. Universitatea Cambridge, UK, 4500 E
7. Universitatea Humboldt sau Universitatea Libera Berlin nu percep taxe de scolarizare
8. Danemarca, Cehia, Canada nu percep taxe
Este adevarat ca se adauga la aceste sume cheltuielile de intretinere, dar avantajele unei diplome acordata de universitati de prestigiu merita pe deplin cheltuielile. Pentru cine are resurse.

Oricum, in momentul de fata circa 50.000 de studenti romani studiaza in universitati straine, desi doar 200 in primele zece din topul international recunoscut.

Este de asteptat ca in anii ce vin universitati straine cu renume sa-si deschida filiale in Romania.

Iata cum competitia se dovedeste inca odata mama progresului si singura generatoare de calitate. O afacere de circa 1 miliard de euro pe an se indreapta spre faliment.


Pe cine se bat universitatile, de stat sau private.

Spuneam mai sus ca, in cel mai bun caz, anul acesta vom avea 170.000-180.000 de absolventi cu diploma de bacalaureat. Dintre acestia, probabil 50.000 vor renunta din start sa urmeze studii universitare, din lipsa de resurse financiare. Circa 10.000 vor aplica la universitati straine iar 62.000 de locuri sunt bugetate de stat la “fara taxe”. Raman circa 60.000 de studenti pentru cele 200.000 de locuri cu taxe, in universitatile de stat si private.

Simtind cum bate vantul, universitatea privata "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti porneste taxele de la 850 de lei (200 E) pe an iar "Spiru Haret" de la 1.080 de lei (250 E) pe an. Cum vor face fata cheltuielilor cu aceste taxe modice, numai rectorii lor pot explica.

Iar fenomenul acesta de dumping nu poate fi sanctionat, neexistand legislatie in domeniu. Doar ARACIS se ocupa cu asta, dar tocmai ce a acordat universitatii Dimitrie Cantemir „grad ridicat de incredere”, adica nivelul maxim de perfectiune. Probabil pentru taxele minuscule cu care isi atrage clientii.

Concluzii.

Ce e val, ca valul piere.

In lipsa de clienti, fabricile de diplome, de stat sau private, trebuie sa-si inchida portile. Sau sa se asocieze cu universitati straine de prestigiu, pentru a deschide filiale in Romania, cu brandul asigurat.

A fost odata o „poveste” de succes. Ca orice poveste, vine si trece. Fara prea mari regrete la disparitie. Decat mult si prost, mai bine putin si bun.