A început masacrarea Legii Educației Naționale

Abia a trecut un an de la intrarea în vigoare a Legii Educației Naționale (LEN) că se și înregistrează modificări esențiale ale acesteia, aprobate în Senat, ieri 23 aprilie. Culmea este că modificările vin din partea unor parlamentari PDL, senatorul Petru Filip și deputatul Cătălin Croitoru. Ambii, cadre didactice ale aceleiași universități private, Dimitrie Cantemir. Soțul rectoriței de la Cantemir, deputatul Cristian Dumitrescu este președintele comisiei de educație de la Camera Deputaților. Modificările au fost votate cu mare veselie inclusiv de către parlamentari PDL: Păran Dorin, Pereş Alexandru, Staicu Dumitru-Florian, Oprea Dumitru, Filip Petru, Urban Iulian, Badea Viorel-Riceard, Fodoreanu Sorin, Hărdău Mihail. Pe senatorii de la PSD și PNL nu-i mai nominalizez, n-aveam nicio pretenție să voteze altfel. De subliniat că senatorul Emilian Frâncu de la PNL, spre onoarea sa, s-a abținut. Miza schimbării, subtil înfășurată în staniolul ”întăririi autonomiei universitare” este următoarea: În actuala LEN se spune că patrimoniul universităților private revine fondatorilor. Fondatorii sunt, acum, fundații. Iar potrivit legii fundațiilor, în caz de dizolvare a fundațiilor, patrimoniul acestora revine statului sau altor fundații cu obiect de activitate similar. Altfel spus, persoanele care au înființat universitățile private, adesea cu patrimoniu un apartament și restul obținut de la stat prin tot felul de manevre, în baza legii Funeriu nu pot să recupereze, în caz de desființare, patrimoniul obținut fără taxe și impozite. Modificarea aprobată ieri în Senat introduce printre posibilii fondatori ai universităților private și persoanele fizice. Ceea ce nu e posibil nicăieri în Europa. Subtilitatea este că, odată această prevedere introdusă, fundațiile pot fi dizolvate, persoanele fizice din spatele lor devin, prin efectele modificării, fondatori ai universităților. Tot prin această modificare se ușurează nu numai transferul patrimoniului universităților private către persoane fizice ci și desființarea universităților private. S-ar putea argumenta că este corect ca fondatorii universităților private să beneficieze de patrimoniul clădit prin funcționarea acestora. Argumentul nu stă în picioare, pentru că universitățile private n-au funcționat în regim de SRL sau SA. Au funcționat în regim de instituții de interes public, non profit, situație în care au avut importante avantaje din partea statului: pentru taxele incasate de la studenți nu s-au plătit TVA şi impozite, așa cum plătesc SRL-urile și SA-urile. A avea pretenția de beneficiu asupra bunurilor astfel obținute este cel puțin imoral, dacă nu chiar neconstituțional. Ar fi de dorit ca președintele Băsescu să trimită legea la controlul CCR, care să se pronunțe asupra constitutionalității. Cât de valabile și serioase sunt diplomele obținute de către studenți, este o altă discuție. Caracterul de fabrici de diplome nu mai este pus la îndoială de nimeni și statul are partea sa de vină că nu le-a închis când trebuia. Dar cine să facă acest lucru, când, după declarațiile ex- ministrului Mihail Hărdău, universitatea Spiru Haret și alte universități controleaza Ministerul Educației și Parlamentul României. Iată că se confirmă acest control și, culmea ironiei sau a voinței proprii, n-a scăpat de el nici senatorul PDL Mihail Hărdău! Să nu uităm că aceeași modificare, votată de rectorii incompatibili Robu și Andronescu, cât și de fostul ministru Hărdău, a fost oprită in extremis de Funeriu la Senat în ultima sesiune a anului trecut. Posibil ca această înverșunare a lui Funeriu să-l fi costat poziția în propriul său partid. De fapt, ce interese sunt în joc? Este posibil ca în viitor, parte dintre fabricile de diplome private să se închidă, din lipsă de studenți. În mandatul lui Funeriu, Spiru-Haret de exemplu, a trecut de la 90 000 de înmatriculări anuale la maximum 12 000. Conform modificării introduse ieri, patrimoniul revine fondatorilor, persoane fizice, chiar în condițiile în care n-au plătit impozite și TVA. Și e vorba de sume ce ajung la un miliard de euro. Studenții aflați încă la studii, ar putea fi trimiși acasă fără nicio explicație, după ce i-au îmbogățit prin taxe pe proprietarii universităților. Din legea de modificare lipsește orice prevedere referitoare la modul cum ar putea fi apărate drepturile lor. Faină afacere! Pornești o universitate privată într-un apartament de bloc, incasezi taxe de la 340.000 de studenți, cum era cazul universității Spiru Haret, prefăcându-te că-i înveți carte, dai examenele de absolvire tot pe computere, astfel că majoritatea studenților nici nu au văzut la față vreun profesor în toată perioada studenției, construiești din banii lor adevărate palate, după care le vinzi și te trezești cu un profit net de sute de milioane de euro. La banii ăștia ce să ne mai mirăm că sunt cumpărați parlamentari, că trec de la un partid la altul, că vor semna, posibil, moțiunea de cenzură. Să adăugăm că nicăieri în Europa nu se aplică sistemul acesta de lichidare a universităților private. Alte modificări ale LEN se referă la eliminarea restricțiilor privind nepotismul, vârsta de pensionare, numirea rectorilor de către fondatori, nu aleși prin vot secret și altele. De exemplu, apare ca organism de conducere Biroul Senatului, care nu există în actuala formă a LEN, un număr restrâns de persoane din camarila rectorului, care ia decizii în locul Senatului, ales democratic prin vot secret. Adică, ne întoarcem la situația existentă înaintea intrării în vigoare a LEN. Din păcate, minunea unei reforme esențiale în educație a ținut doar un an și două luni. Interesele financiare ale proprietarilor fabricilor de diplome întorc totul la situația anterioară apariției LEN. În prag de alegeri e limpede că deputații și senatorii, partidele, caută protectori inclusiv financiari. Mai lipsește să treacă inițiativa Andronescu de înscriere la universitate fără bacalaureat și am rezolvat cu totul problema. Adică ne facem de râsul Europei. Ce putem face? Doar să avem grijă pe cine votăm la alegerile din anul acesta.