Daca la inceputul
anilor 90 aveam scuza ca abia invatam democratia, eram la „gradinita”, abia
desluseam ABC-ul, dupa 22 de ani nu mai avem scuza asta.
Am intrat si in Uniunea
Europeana si tot in doua tabere suntem
impartiti. Si alte cateva osti mai micute.
Noi romanii nu putem functiona altfel decat in paradigma: „cei
din tabara noastra sunt aia destepti,
cinstiti si competenti, ceilalti sunt prosti, hoti si habarnisti”.
Si asta ar fi un dat axiomatic, trebuie sa credem fara sa
cercetam.
Pentru ca o alta paradigma nenorocita este urmatoarea:
„realitatea este aceea pe care o spunem noi, nu adversarii politici, nu ceeace
vedeti si simtiti voi, cetatenii. Uitati-va la Antena 3 si veti afla realitatea
adevarata.
In plina criza economica mondiala, in loc sa facem pe dracu
in patru sa atragem fondurile europene, ne-am tinut de suspendarea lui Basescu.
Ca si cum plecarea presedintelui Basescu ar fi rezolvat criza economica, ar fi
atras fonduri europene, ar fi crescut nivelul de trai, ar fi stabilizat
inflatia, ar fi facut justitia mai dreapta si mai eficienta, ar fi insemnat
ceva pentru populatie. N-ar fi insemnat nimic din toate acestea, dar absolut
nimic.
Plecarea presedintelui Basescu era de folos doar actualei
puteri, ultima piedica in calea aservirii justitiei. A adus, in schimb,
spargerea populatiei in doua tabere, pro si anti USL, pro si anti Basescu. 7,4 milioane care
au votat pentru suspendare, vs. 11 milioane care n-au fost convinsi sa vina la
votul de la referendum.
Ostilitatea crescanda a oficialilor UE si americani, oprirea fondurilor europene, neincrederea investitorilor in actuala
conducere era tot ce ne lipsea, acum cand bat clopotele zonei euro si a economiei
mondiale. Bomboana pe coliva Romaniei.
Si asta pentru ca USL vrea toata puterea, nu doar guvernarea.
Adica si justitia, si serviciile de informatii si conducerile de parchete, si
CSM, CCR, totul. Pentru a pune mana pe ultimele active ramase de la comunisti
si pe borcanul cu miere numit bugetul de stat. Nici macar nu s-au straduit sa
ascunda acest lucru.
Cum de n-au anticipat reactia dura a partenerilor externi,
ramane un mister total. Si faptul ca fara banii garantati de troica FMI-UE-BM
tragem obloanele economiei, salariilor si pensiilor.
Sa ai ca singur mesaj politic-social-economic, ca program de
guvernare, „jos Basescu”, ar fi de ras daca n-ar fi de plans.
Si cu toate astea ne ducem in niste alegeri parlamentare
impartiti in doua tabere. N-ar fi nimic grav daca dupa alegeri, asa cum se
procedeaza in majoritatea tarilor civilizate, s-ar baga sabiile in teaca si
incepand de a doua zi interesul national ar prima in toate actiunile
guvernantilor.
Noi nu avem macar o definitie a interesului national, alta
decat aceea a apartenentei la UE. Buna si asta, pentru ca in stadiul actual de
dezvoltare Romania are doar de castigat din aceasta apartenenta: bani,
tehnologii, investitii, piete, in primul rand piata muncii. Si participarea la
globalizare dintr-o pozitie superioara.
Dar, dupa alegeri, va reincepe retorica „jos Basescu”, voi
sunteti hotii, noi suntem aia cinstitii.
Victor Ponta a uitat propria afirmatie „masina voastra de
fraudat voturi a fost mai buna decat a noastra”. A uitat si faptul ca este
plagiatorul sef al tarii.
Iar la concursul national „cine este mai hot”, nu e deloc
sigur cine ar castiga primul loc.
Alte popoare s-au unit cand au dat de greu (sud-coreenii isi
duceau bijuteriile la trezoreria statului), iar noi, romanii, avem talentul sa
ne ingropam singuri destinul. Faultandu-ne unii pe altii la greu. Fara sa
realizam ca „ori traim cu totii, ori murim cu totii”. Deocamdata la figurat, dar in viitor nu se
stie, traim vremuri tulburi, dezechilibre structurale majore, care in trecut se
rezolvau prin razboaie. Acum, nimeni nu
pare sa stie ce este de facut.
Cate experiente triste ar trebui sa mai avem, pentru ca sa
intelegem ca destul ne fac rau vremurile, nu mai e cazul sa ne facem si noi rau
unii altora?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu