Toate partidele romanesti s-au nascut si vietuit in pacatul
originar: dai banu’ la partid, primesti apoi contracte cu statul si functii
publice din care iti scoti banii inzecit sau insutit, din care finantezi in
continuare partidul, intr-o spirala a coruptiei si fraudarii banului public
oprita, eventual, de procurori si judecatori. Majoritatea sponsorilor de partid
au scapat si scapa de bratul inca prea scurt al justitiei.
Chiar persoane politice importante recunosc cu nonsalanta
acest adevar.
„Sa nu fim ipocriti”, zice Victor Ponta apropos de bani negri
la partide. Toate partidele ii
utilizeaza.
„Toti fura, inclusiv PDL”,
a declarat si Monica Macovei. „Crede cineva ca Emil Boc nu stie?”,
continua domnia sa.
Aceasta fraudare si sifonare continua a banilor publici,
combinata cu indiferenta criminala fata de soarta tarii, reprezinta principale
cauze a faptului ca Romania, desi daruita de Dumnezeu cu resurse naturale
importante, cu oameni vrednici cand ajung sa munceasca in strainatate, cu
importanta pozitie geostrategica, are economia pe buza prapastiei, traieste din
imprumuturi externe, garantate pana in prezent de catre FMI.
Ce-i de facut?
Problema este acuta si o ridica tot mai multi romani, de
exemplu dna Lili Craciun de la platforma de comentarii Politicstand:
„Să presupunem că mâine apare un partid format doar din
oameni care au ajuns pe căi oneste într-o funcție, au o afacere pe care au ridicat-o fără a fi abonați la contracte
cu statul, oameni care oferă soluții dar nu au bani să susțină o campanie
electorală și cheltuielile unui partid.
Ce șanse îi dați unei asemenea formațiuni politice și care ar fi mecanismele prin care să fie susținuți, inclusiv material, fără a fi nevoiți să se mânjească cu sponsorizări de la oameni cu probleme sau fără a promite diverse chestii dacă vor ajunge la conducere?"
In momentul de fata sansele acestor oameni sunt aproape de
zero.
Este acesta un blestem al nostru, al romanilor, faptul ca
doar uzand de bani negri, returnati apoi din bugetul de stat, se poate face
politica?
Dar exemplele unor tari cu democratii consolidate, precum
Finlanda, Danemarca, Norvegia, chiar Polonia, nu vin sa contrazica acest drum,
fatal dupa unii, de a face politica?
Care este situatia partidelor abia aparute in Romania?
Noua Republica si-a propus, inclusiv in statut, sa nu
primeasca sponsorizari conditionate sau de la cetateni dubiosi, certati cu
legea. Pana acum si-a respectat principiul, dovada fiind faptul ca nu are sedii
somptuoase, nu organizeaza manifestatii si actiuni costisitoare si zgomotoase, nu
constituie vreo atractie pentru milionarii de carton ai Romaniei.
Partidul Forta Civica, desi s-a nascut fara sa stranga cele
25.000 de semnaturi, ci prin activarea unui partid mai vechi, deja inregistrat,
are in forurile de conducere oameni avuti, probabil sponsori generosi: Stefan
Pirpiliu, Ion Bazac, Gabriel Biris, Danut Liga, Dan Cristian Popescu, etc.
Unii dintre acestia, Stefan Pirpiliu, Ion Bazac, de exemplu,
n-au putut candida la alegerile din decembrie 2012, pentru a nu irita
electoratul cu forta lor economica obtinuta in conditii cel putin obscure.
Mihai-Razvan Ungureanu, presedintele partidului, a declarat
ca pentru domnia sa traseismul politic este o falsa problema. Adica, poti fi
socialist, precum doctorul Ion Bazac, sa
te razgandesti peste noapte si sa devii un mare fan al dreptei, asa, printr-o
iluminare divina!
Miscarea Populara nu s-a nascut ca partid, inca.
Recenta „miscare” de la Arges, cand 22 de primari ai PDL, din
24, au fost exclusi din PDL pentru a-si pastra posturile, (prin demisie le-ar
fi pierdut), urmata de probabila demisie a senatorului Mircea Andrei, seful
filialei judetene Arges, anticipeaza, posibil, inscrierea in bloc a acestora in
Miscarea Populara.
Doar ca Senatorul Mircea Andrei, unul din baronii de baza ai
PDL, este un cetatean putred de bogat. Are trecute in declaratia de avere 45 de
terenuri, sapte locuinte si trei masini, dar si imprumuturi acordate de aproape
6,3 milioane de euro.
Sa fie toate aceste bunuri obtinute fara influente politica
si fara contracte cu statul? Greu de crezut.
Ce filtre are Miscarea Populara la intrarea in partid? Primeste
fosti membri si sponsori ai PDL, care
vin cu o intreaga clientela politica dupa ei, obisnuita sa se adape de la
bugetul de stat, avand si canalele si metodele gata pregatite si exersate? Cade
si viitorul Partid, Miscarea Populara, in pacatul originar, acceptand in
randurile sale oameni cu averi imense, dar stranse intr-un mod cel putin
dubios?
Faptul ca desi a anuntat ca se va inscrie in 10 zile la
tribunal, timpul a trecut fara ca acest fapt sa se intample, este si din cauza
lipsei de fonduri?
Poate ar fi bine sa se instituie o Comisie nationala care sa
dea certificate de buna purtare fiscala unor oameni asupra carora planeaza, poate pe nedrept,
suspiciuni de imbogatire nelegala. In primul rand prin compararea averilor cu
taxele si impozitele platite la fisc. Sunt acestea proportionale cu averea? Se
justifica ele prin documente incontestabile?
Tare mi-e teama ca nu vor fi foarte multi imbogatiti ai
tranzitiei care sa apeleze la o astfel de comisie, functionand sub egida DNA,
de exemplu.
Si grupul reformistilor din PDL s-a rupt, toti sustinatorii
motiunii Macovei au trecut la Miscarea Populara, cu exceptia Monicai Macovei.
Poate că, aşa cum se zvoneşte, domnia sa va alege o altă cale
pentru a se întoarce în Parlamentul European.
Aici suntem cu innoirea scenei politice din Romania. Intrebarea
fundamentala este daca suntem blestemati sa avem in continuare partide politice
nascute si functionand in pacatul originar: dai bani la partid, pentru a avea
acces apoi la bugetul de stat si functii publice, sau gasim o cale de a iesi
din aceasta paradigma nenorocita.
Greu blestem!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu