Sincera si plina de
semnificatii declaratia lui Liviu Dragnea la Congresul PSD. Recunoaste ca toata
conducerea PSD are pe constiinta fapte reprobabile, multe si ilegale, dar
magareata a picat doar pe Adrian Nastase. Pe care n-au reusit sa-l apere de „justitia lui Basescu”.
Declaratia aduce in memorie o alta zicere celebra a lui
Victor Ponta: „masinaria lor (de furat voturi) a functionat mai bine”. Sau „sa
nu fim ipocriti, toate partidele umbla cu bani negri”! Excese de sinceritate
necontrolata.
Alaturi de declaratii precum „Adrian Nastase este un reper moral”
(Ion Iliescu), este pentru noi un „simbol”, primirea pe muzica din „Oda
Bucuriei”, aplauzele, uralele, ovatiile, toate la un loc demonstreaza un lucru:
PSD nu da doi bani pe justitia independenta, care le condamna oamenii, inclusiv
conducatorii la varf.
Pentru ei justitia care-i acuza si condamna, desi sunt la
putere, reprezinta o aberatie, o institutie contra naturii. N-au depasit faza
doctrinara si filosofica conform careia,
in tara ta si cu partidul tau la putere esti imun in fata justitiei, indiferent
cate magarii ai face.
Sunt convins ca Adrian Nastase este sincer cand spune ca e
nevinovat. Ce a facut in „Trofeul Calitatii”, este ceva normal, „sa nu fim
ipocriti”, vorba lui Victor Ponta. Si ce mare scofala?
E drept, Victor Ponta isi aduce aminte uneori ca nu „nu te
poti duce la club in blugi”, cand regula e alta. Spre deosebire de Ion Iliescu,
a inceput sa inteleaga exigentele UE, dar cum sa spui toate astea lui Nicusor
Constantinescu, Oprisan, Mazare sa si
inteleaga?
Suntem in plina evolutie a procesului de castigare a independentei
justitiei de sub cizma politicului. Cu opinteli, cu greutati, cu impotrivirea
masiva a baronilor. Care spun de la obraz conducerii PSD: „vreti sa va aducem
bani si voturi, nu lasati justitia sa ne aresteze cand facem ce stim sa facem
cu banii publici. Rezolvati problema asta, altfel adio bani”!
Ajungem astfel la provocarile care stau in fata lui Victor
Ponta.
Sa-si multumeasca activul de partid, dar riscul actiunii
procurorilor asupra lor este inca imens. Iar reincalecarea justitiei se va lovi
de reactia dura a UE, care a trecut la faza „bisturiu”. Nu mai admite nimic,
opereaza.
Sa le dea bani de la bugetul de stat, cum cerea Nicusor
Constantinescu, dar bani nu mai sunt, iar dupa experimetul din Cipru tot
sistemul bancar european sta pe un butoi cu pulbere.
Sa le dea satisfactie liberalilor, care vor privatizari
(Vosganian), desfiintari de directii sanitare judetene (Nicolaescu), directori
la CFR din clientela (Fenechiu), cand FMI cere manageri privati. Care privati,
ca fug toti mancand pamantul cand vad ce li se cere si ce gasesc la fata
locului.
Economia sufera din cauza impredictibilitatii legislative,
investitiile directe au ajuns la minimum, bancile mama nu-si mai asuma
fluxurile de capital catre subsidiarele din Romania. Productia agricola sta la
mila lui Dumnezeu si activul PSD nu este dus la biserica, sa se roage si sa dea
acatiste pentru ploi.
Si pe deasupra, exigentele „clubului” UE si FMI, care vor
exact ce nu vrea activul si clientela politica a PSD. Cum sa-i impaci pe toti?
Acusi expira acordul cu FMI, care ne da imprumuturi cu 3%
dobanda. Sa inchei un nou acord, cand nu ai indeplinit conditiile din cel
anterior, este aproape exclus. Iar alte surse de credite inseamna dobanzi duble
sau triple. S-au fript si altii, care dau acum din colt in colt. A inteles si
Victor Ponta, care a devenit „pisic” in relatiile cu UE si America.
Sa le dai cu tifla, cum a facut asta vara, ar functiona daca
ai avea bogatia unei tari din Golf, unde traiesc toti ca belferii din petrol.
Pana se termina si asta. Dupa aceea, incepa sa vanda ce au acumulat.
Grea misie sa fii premier in Romania. „Voi imi cereti mie, dar
eu unde sa ma duc sa cer?”, spunea cu
obida Victor Ponta baronilor sai.
Economia romaneasca si, intr-o masura economiile unor tari din UE, sunt in situatia
economiei britanice cand a venit la putere Margaret Thatcher. Care a salvat
Marea Britanie de pe buza prapastiei, spunand sindicatelor care conduceau tara:
nu, nu, nu!.
Din pacate, nici Victor Ponta, nici alti conducatori europeni,
cu exceptia poate a dnei Merkel, nu se ridica la inaltimea dnei de fier a
politicii britanice. Nu avem norocul unui alt conducator de fier, care sa ne
salveze.
Cand vom intelege, va fi prea tarziu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu