Examenele naţionale ilustrează impasul învăţământului românesc Situaţia „necoafată” a rezultatelor

S-a încheiat şi repartiţia computerizată, ultima etapă din suita examenelor ce încheie anul şcolar 2014-2015, astfel încât putem trage concluziile finale.

Să începem cu clasa a VIII-a

Iată cifrele.

Înscrişi în clasa a VIII-a: 199.530

Înscrişi la examenul de Evauare Naţională: 163.407

Prezenţi la Evaluarea Naţională: 158.568- 79,4 %

Reuşiţi la Evaluarea Naţională: 125.782 – 63%

Repartizaţi la repartiţia computerizată, admiterea la liceu, prima etapă: 124.805- 62,5%; 1880 elevi rămaşi de repartizat pentru a doua etapă.

Nu participă la admiterea computerizată, dar sunt cuprinşi în alte forme de învăţământ:

11.674 elevi admişi la liceu, filiera vocaţională

1.815 elevi admişi pe locurile rezervate candidaților rromi

 594 elevi în învăţământul special 

18.740 elevi în învăţământul profesional

Au rămas pe dinafară, adică necuprinşi în învăţământul general obligatoriu, 42.900 elevi, 21,5%, procent de abandon şcolar la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a.

Aceşti elevi, în vârstă de 14-15 ani, vor face agricultură de subzistenţă alături de părinţi, se vor încadra în munca  la negru, pe salarii de mizerie, sau vor bate maidanul din spatele blocului.

Procentul de abandon şcolar, anul acesta 21,5%, nu este recunoscut de Ministerul Educaţiei.

Acest procent creşte după primul semestru din clasa a IX-a, când elevii şi familiile lor realizează costurile şi efortul deplasării de la sat la oraş, unde sunt liceele.

La mediile de admitere stăm foarte bine.

Medii între 8-10 avem 57.308, adică 46%,  te şi întrebi cum de ajung elevii  la bacalaureat să pice pe capete? 

Dar testele PISA, care se adreseaza elevilor de 15 ani, de ce ne scot pe ultimul sau penultimul loc din UE? Mister total!

Au rămas neocupate 16.717 locuri, adică aproape 600 de clase, ceeace înseamnă că 1100 de profesori îşi pierd locul de muncă.

Cele mai multe locuri neocupate se regăsesc la filiera tehnologică. Se continuă depopularea liceelor tehnologice, neatractive pentru tineri, pentru că nu obţin competenţele cerute în piaţa muncii: nu iei bacalaureatul, nu devii nici meseriaş (practica este extrem de redusă), nici teoretician să mergi la facultate.

Desigur, există şi elevi buni şi foarte buni, cam 30%, care merg la liceele de elită. Aceştia reuşesc pentru că regăsesc la liceele, mai ales teoretice, un curriculum şi un mediu de învăţare pentru care au resursele intelectuale necesare, părinţi şi meditatori care-i ajută. Nu aceştia sunt problema educaţiei, ci restul de 70%.

Cu aceştia ce facem?

Examenul de bacalaureat

Număr total de elevi înscrişi în clasa a XII-a şi a XIII-a seral: 183.000

Număr elevi care  au luat bacalaureatul, 102.047, adică 55,7% procent de promovare, şi nu 69% cum se laudă ministerul, pentru că raportează totul doar la elevii înscrişi la examen, şi nu la cei existenţi în clasa a XII-a şi a XIII-a seral.

În judeţul Giurgiu, 37,33% procent promovare, care comparat cu acela de la Cluj, 83,42%,  ne arată o promovare de de 2,2 ori mai mică. Explicaţia ar putea să stea în faptul că în urmă cu o lună 64 de profesori din judeţ au fost trimişi în judecată pentru fraude la bacalaureatul din 2013.

Dacă ţinem cont de fraudele care încep să fie descoperite, procentul real de promovare la bacalaureat este de 50% sau mai mic.

56 de licee au ZERO procent de promovare. Alte aproximativ 100 au procent de promovare  sub 15%.

De ce plătim din banii contribuabililor funcţionarea acestor licee, şi nu le transformăm în şcoli profesionale? Nimeni nu are un răspuns, de ani de zile.

Iată câteva exemple din Oneşti,  judeţul Bacău, judeţ fruntaş.

Colegiul Naţional, “Dimitrie Cantemir”,  98,99% procent de promovare.

Colegiul Naţional, “Grigore Moisil”, 97,67%

Liceul Teologic, “Fericitul Ieremia”, 86,67%

Colegiul Tehnic, “Gheorghe Asachi”, 73,6%

Adică toţi elevii din Oneşti sunt excepţionali, iar în Giurgiu toţi foarte slabi şi nepregătiţi. Cine poate crede aşa ceva?

Ministerul are posibilitatea să recorecteze tezele din liceele şi orăşelele care ridică suspiciuni, pentru a stabili adevărul. N-a făcut-o nici în anii trecuţi, n-o va face nici anul acesta. Nu are niciun interes.

La filiera tehnologică procentul candidaţilor reuşiţi: 21,5% în urban şi 32,9% în rural. Doar unul din cinci elevi a reuşit în urban. Această situaţie se menţine de ani buni, şi nimeni n-o vede, să întreprindă măsurile care se impun pentru remedierea ei.

În concluzie, şi anul acesta rezultatele necoafate ale examenelor naţionale indică impasul în care se găseşte învăţământul românesc.