Relansarea invatamantului romanesc

Relansarea invatamantului romanesc

Prof. Stefan Vlaston

1.     Prefata

Invatamantul, educatia si formarea profesionala, stau la baza unei piete a muncii de calitate, iar piata muncii de calitate este conditie esentiala pentru o economie competitiva, atractiva, cu productivitate mare.

Nu intamplator  tarile performante economic, Japonia, Coreea de Sud, Finlanda, au alocat procente mari din PIB invatamantului, iar acum culeg roadele.

Intr-o societate a cunoasterii, a tine in ignoranta populatia, doar pentru a fi mai usor manipulata in procesele electorale, se dovedeste un act sinucigas, pe termen mediu si lung.

Invatamantul nu este bun sau prost in mod absolut, ci raportat la contextul social, economic, politic, cultural, pe care-l serveste.

Invatamantul comunist, caracterizat de “repartitii in productie”, discipline marxiste, multe licee industriale, putini studenti, un curriculum croit in consonanta cu preceptele regimului, a fost, probabil, adecvat acelui regim.

Dar dupa schimbarea regimului, nu exista nicio scuza sa mentinem invatamantul incremenit in tiparele fixate de regimul comunist.

Conducatorii care nu inteleg sau nu vor sa tina cont de aceste adevaruri esentiale comit o crima impotriva propriului popor, pentru care vor da socoteala, mai devreme sau mai tarziu.

Sunt auzite acuze legate subfinantarea educatiei, in parte intemeiate. Dar, fara mecanisme de evaluare si control a eficientei cheltuirii fondurilor bugetare, banii dispar ca apa in nisip, fara sa produca efecte.

Asadar, mai intai mecanismele de evaluare si control si abia apoi cresterea finantarii.

2.     Scurt istoric

Dupa 1990 a avut loc o adevarata conspiratie impotriva educatiei si formarii profesionale, determinata de interesele fabricilor de diplome universitare.

Nu intamplator, fostul ministru, Mihail Hardau a declarat public: “Universitatea Spiru Haret si alte universitati controleaza Ministerul Educatiei si Parlamentul Romaniei”.

In 2003, ministrul Andronescu  a  desfiintat Scoala Profesionala, si toti elevii, aveau sau nu aveau resursele intelectuale necesare, de natura conceptual-teoretica, au fost obligati sa urmeze liceul, singura ruta educationala existenta, sa treaca printr-un bacalaureat fraudat, pentru a “cotiza” apoi la fabricile de diplome universitare.

Consecinte:

·        in 2003 aveam 270.000 de elevi in scoala profesionala, iar in 2014 abia 30.000.

·        In ultimii patru ani 350.000 de elevi au parcurs degeaba liceul, fie n-au luat bacalaureatul, fie nici nu s-au prezentat la examen.

Scoala de arte si meserii s-a dovedit o mascarada, elevii parcurgeau  liceul pe ruta “progresiva”, fara sa invete o meserie si ajungand tot la bacalaureat, desi multi nu-si doreau acest lucru.

Pentru pastrarea locurilor de munca si salariile, profesorii, sfatuiti de sindicate,  au facut toate compromisurile posibile, trecand din an in an toti elevii, chiar si pe cei analfabeti functional.

Abia acum, cand piata muncii nu mai valorifica diplome neacoperite de competente, cand se instaleaza un abandon scolar masiv, de natura sa afecteze posturile si catedrele profesorilor, se platesc facturile si costurile unor politici publice gresite, in totala contradictie cu interesele societatii si membrilor sai.

3.     Radiografia momentului

Toate erorile si greselile din politicile educationale ultimilor 25 de ani se regasesc acum in conditia precara in care se zbate invatamantul romanesc

Abandonul scolar. Poate cea mai grava consecinta. La trecerea de la clasa a VIII-a la a IX-a, abandonul scolar a ajuns la 17-20%, fara a mai socoti procentele ce se adauga in cursul clasei a IX-a si a X-a,  din lipsa resurselor materiale necesare deplasarii din rural la oras.

Proportiile abandonului scolar sunt greu de apreciat, pentru ca unii directori mentin in cataloage elevi fantoma, care au abandonat de mult scoala, doar pentru a-si asigura finantarea scolilor.

Universitatile s-au golit, in anii I, II, III, abia de mai gasesti cateva grupe de studenti. S-au desfiintat multe programe de studii, in viitorul apropiat este posibil ca unele universitati sa-si inchida complet portile.

Si toate aceste pentru ca piata muncii a functionat ca reglator de ultima instanta, in locul statului, aratand elevilor, studentilor, parintilor, ca degeaba cheltuie bani, energie si timp, diplomele astfel obtinute nu mai sunt valorizate in piata muncii.

Prapastia dintre scoala si piata muncii. Arhitectura institutionala (absenta Scolii Profesionale), utilizarea tiparelor comuniste curriculare, au facut ca scoala sa nu mai raspunda cerintelor pietei muncii, invatamantul nu a fost pus in acord cu contextul economic, social, politic, cu provocarile (globalizarea, societatea informationala, schimbarile climatice) si crizele de tot felul care ne incearca. Cu cat se intarzie mai mult in adecvarea scolii la contextul in care traim, cu atat economia nu poate oferi nivelul de trai la care speram, si pe care l-am vazut in tarile vestice.

Nu exista un nou Curriculum Scolar, adecvat contextului socio-economic in care traim. Este incalificabil sa studiem in scoala dupa un Curriculum creat in societatea comunista.

Scoala profesionala isi revine greu.  Faptul ca primeste si elevi de 14 ani, prea mici pentru insusirea unor meserii mai dificile, (aici apare logica trecerii clasei a IX-a la scoala generala),  agentii economici nu sunt stimulati sa se inhame la contracte de scolarizare-  au nevoie  de cativa elevi, nu de 28 cati numara o clasa, a condus ca dupa 3 ani de la infiintare sa avem doar 30.000 de elevi inscrisi la scoala profesionala.

Liceele si Colegiile tehnice se depopuleaza

Desi cifrele de scolarizare reprezinta un instrument al politicii de stat in domeniul educatiei, Liceele si Colegiile tehnice au primit mai putine locuri, comparativ cu filierele teoretice si vocationale. Chiar si asa, nu s-au ocupat nici acestea, pentru ca filiera tehnologica a liceelor presupune intreite sarcini de invatare: curricula teoretica generala, curricula teoretica tehnica si instruirea practica, puse in sarcina elevilor cu mediile cele mai mici de intrare la liceu.

In aceste conditii, tinerii nu reusesc sa se pregateasca pentru absolvirea unui bacalaureat teoretic si de aici procentele extrem de scazute de promovare a examenului de bacalaureat in liceele tehnologice.

Cum baza materiala de instruire practica si maistrii instructori sunt de proasta calitate, tinerii nu reusesc nici  sa invete o meserie temeinic, astfel incat sa faca fata cerintelor angajatorilor.

In aceste conditii, tinerii renunta sa urmeze filiera tehnologica a liceelor, lipsind piata muncii de muncitorii calificati de care are nevoie stringenta.

Fiind deja in al patrulea  an in care nu se realizeaza planul de scolarizare la clasa a IX-a la liceele tehnologice, avand 56 de licee cu procent zero de promovare la bacalaureat, si alte zeci cu procente de pana in 15%, se pune problema ce facem cu aceste licee?

Evaluarea nerealista in scoala

Nu s-a reusit instalarea unui sistem standardizat, unitar, informatizat, de evaluare a elevilor si profesorilor, nereusita cu mare impact negativ.

Astfel, ierarhia mediilor de intrare la liceu, rezultata din media artimetica a notelor de la Evaluarea Nationala si media claselor V-VIII, ne arata procente mirobolante: 38% dintre elevi au medii in plaja 9-10, 61% au medii intre 8-10, 77% au medii intre 7-10.

Aceste medii au fost afectate negativ de Evaluarea Nationala, mediile claselor V-VIII sunt chiar peste aceste procente, cu 10-15% si mai mari!

Daca ar fi reale, nu se poate explica de ce 20% abandoneaza scoala dupa clasa a VIII-a, cand au o situatie scolare asa de buna!

In realitate notarea si evaluarea in scoala romaneasca este total lipsita de credibilitate, altereaza nepermis  parerea elevilor si parintilor asupra potentialului tinerilor, trimitandu-i pe trasee educationale care nu li se potrivesc.

Ce se intampla pe parcursul liceului, daca astfel de rezultate exceptionale se transforma la Bacalaureat intr-un mediocru procent de promovare, cu zeci de unitati cu randamant ZERO sau aproape de ZERO?

Nu exista analize si explicatii ale acestor diferente uriase de evaluare.

Evaluarea si asigurarea calitatii. ARACIS, atat la nivelul conducerii cat si al evaluatorilor, este formata din persoane provenite si salarizate de catre universitati. In consecinta, sunt intr-un perfect conflict de interese, nimeni nu crede ca sunt si obiective. Asa se si explica faptul ca ¾ din universitati, de stat sau private, au primit de la ARACIS calificativul “grad ridicat de incredere”, cel mai inalt, desi sunt departe de calitatea universitatilor din tari europene.

Invatamantul rural

In mediul rural locuieste 40% din populatia Romaniei, cu o contributie la PIB de 10%. Dar din bugetul de stat, ruralul  consuma pentru servicii sociale, ajutoare garantate de tot felul, probabil 30-40%.

Cum disproportia este vadita, statul trebuie sa gaseasca si aplice politici de schimbare a acestei situatii.

Cum potentialul agricol al Romaniei este imens, formarea profesionala pentru productia si prelucrarea materiei prime agro-zootehnice trebuie sa se realizeze tot in mediul rural.

De aici necesitatea gasirii acelor politici publice care sa asigure forta de munca mediu si superior calificata, pentru a asigura dezvoltarea comunelor mari pana la stadiul de orase, avand in vedere si o posibila criza alimentara globala.

Dupa unele aprecieri, Romania are un potential urias, de a asigura hrana a 80 de milioane de cetateni ai UE, oportunitate care trebuie exploatata si avuta in vedere inca de acum.

Politizarea conducerilor de invatamant preuniversitar este maxima. Toti directorii sunt numiti cu delegatie, nu mai exista directori cu functia ocupata prin concurs. Consiliile de administratie ale scolilor sunt cenzurate de catre Inspectorte si Primarii, altfel decat in prevederile Legii Educatiei Nationale si fac ce decid acestea.

Exista zeci de mii de diplome de doctorat si milioane de diplome universitare, despre care nimeni nu stie daca sunt sau nu obtinute prin plagiate, situatie care-i dezavantajeaza pe cei care chiar au muncit pentru diplomele obtinute.

Romania se plaseaza in ierarhii credibile internationale, PISA, TIMSS, PIRLS, Shanghai, constant pe ultimele locuri, in ultimii 20 de ani

4.     Solutii

a.     Revenirea la Legea Educatiei Nationale, LEN, macelarita de actuala putere a PSD.

Modificarile prin OUG-uri, fara dezbatere publica , fara o analiza a coerentei cu restul LEN si a altor acte normative, a dus la o bulversare a sistemului educational.

LEN este in proportie de 80% o lege buna, trebuie doar completata cu alte cateva prevederi, expuse in continuare.

Revenirea se face prin anularea tuturor OUG-uri emise de actuala putere in domeniul educatiei.

b.     Realizarea unui sistem national de evaluare, standardizat, coerent si unitar la nivel de tara.

Obiectivul este usor de realizat, cu ajutorul aplicatiilor informatice care au luat o dezvoltare fara precedent.

Se realizeaza mai intai bazine de itemi, pe discipline si nivel scolar, unice la nivel de tara, prin contributia profesorilor (gen wikipedia), care castiga puncte valabile la formarea profesionala, sub controlul unui coordonator national.

Testele tip grila, predictive si sumative, (de inceput si sfarsit de an scolar), sunt elaborate de aplicatie, personalizate, similare dar nu identice, pentru fiecare elev in parte. Corectura se face tot informtic, iar notele se centralizeaza la un centru national.

Din diferenta intre media notelor de sfarsit si inceput de an scolar, rezulta progresul scolar al elevilor unui profesor, unei clase, unei scoli.

Progresul scolar ramane singurul standard dupa care se evalueaza si salarizeaza in invatamantul preuniversitar.

c.      Introducerea mai multor trasee educationale, o noua arhitectura institutionala, pentru ca tineri sfatuiti de psihologi si parinti sa aleaga pe cel care  se potriveste propriei structuri intelectuale, inclinatiilor si talentelor fiecaruia.

O posibila lista de trasee educationale, gimnaziale si post gimnaziale

·        Separarea, incepand cu clasa a V-a, a doua filiere educationale: filiera tehnologica si filiera teoretica, dupa modelul german.

·        Educatia nonformala si informala, prin ucenicie la locul de munca, finalizataa cu certificare in institutii de stat

·        Formare profesionala de scurta si medie durata, prin contract cu angajatorii, care asigura si instruirea practica

·        Formare profesionala de lunga durata, (3 ani), prin contract cu angajatorii, asa cum e prevazut in lege

·        Formare profesionala generala, de 2 ani, fara contracte cu angajatorii, in functie de resursele umane si materiale ale scolilor

·        Filiera profesionala in cadrul liceului, de 4-5 ani, pentru meserii pretentioase, fara examen de bacalaureat si acces la facultate si fara discipline teoretice, exceptie facand informatica si comunicarea. Se termina cu examen de competente profesionale

·        Filiera tehnologica, finalizate cu examen de bacalaureat si obligatia de a continua la universitati tehnice.

·        Filiera vocationala, cu acces doar la facultati corespunzatoare profilului urmat in liceu, asa cum este in prezent

·        Filiera teoretica, asa cum este in prezent, cu acces la facultati corespunzatoare profilului urmat in liceu.

Accesul in liceu se face exclusiv pe baza examenului de admitere.

d.     Realizarea unui nou Curriculum National (CN)

Deja procesul este extrem de intarziat, dupa 25 de ani scoala romaneasca functioneaza in cadrele intepenite ale curriculumului anterior anului 1990, desi contextul economic, social, politic s-a schimbat fundamental, piata muncii si provocarile mondiale, precum globalizarea, inclusiv a pietii muncii, nu se regasesc in scoala actuala.

Cei patru piloni ai constructiei CN sunt: a invata sa stii, sa faci, sa fii, sa traim impreuna, iar cele patru arii de cuprindere sunt: conceptual-teoretica, aplicativa, interdisciplinara si generatoare de invatare continua.

Etapele elaborarii unui CN ar putea fi urmatoarele:

·        Statul stabileste un Cadru de Referinta Curriculara, un document de filosofie si orientare curriculara

·        Statul stabileste, prin dezbatere publica, harta competentelor asteptate de la elevi, generale si specifice, pe discipline si etape de scolarizare.

·        Statul stabileste planurile cadru de invatamant, pentru traseele educationale mentionate, lasand angajatorilor posibilitatea sa propuna discipline si module pe care le considera necesare. Planurile cadru trebuie sa contina obligatoriu discipline agregat, de tipul stiintele mediului, stiintele vietii, educatie pentru societate. Disciplinele agregat contin module, unele obligatorii, altele la dispozitia scolii (CDS).

·        Statul elaboreaza caietul de sarcini amanuntit pentru realizarea CN si scoate la concurs national curriculele pe discipline si etape de scolarizare, concurs dotat cu premii substantiale si jurizat de o comisie nationala de experti independenti politic.

Proiectarea unui curriculum pe fiecare disciplina ar trebui sa cuprinda:

o   Detalierea competentelor (continuturi, abilitati, atitudini), pentru fiecare clasa (V-IX), in trei variante: minim, mediu, aprofundare.

o   Elaborarea programelor analitice, de asemeni in variantele de la punctul 1.

o   Elaborarea manualelor pentru elevi (pentru prima clasa, a V-a), indrumatoarelor metodice pentru profesori, a altor auxiliare didactice

o   Elaborarea listelor de itemi, minimale si maximale, in variantele de la punctul 1, in vederea evaluarii.

o   Realizarea unor aplicatii informatice care sa genereze teste personalizate, prin care elevii sa-si poata autoevalua nivelul de pregatire la un moment dat, iar profesorii sa le foloseasca in evaluarea curenta si sumativa.

o   Precizarea temelor, modulelor capitolelor ce ar trebui studiate in varianta de aprofundare a curriculei.

o   Indicatii metodologice pentru curriculumul realizat in scoala (CDS)

(un studiu mai amanuntit in anexa)

e.     Salarizarea in functie de performanta si rezultatele muncii

Fara pornirea motoarelor motivarii salariale, orice reforma in educatie este supsa esecului. Nimic nu este mai demotivant pentru profesori cand vad ca alti colegi au acelasi salariu, fara sa depuna eforturile necesare. Salarizarea dupa progresul scolar constituie esenta acestui tip de salarizare. Chiar daca va fi acceptata mai greu la inceput, personalul din educatie se va obisnui cu acest mod de salarizare, care le permite celor competenti sa castige mai bine.

Perfectionarea si invatarea continua a profesorilor se va realiza de la sine, daca exista motivatia unor castiguri mai bune.

f.       In invatamantul superior evaluarea sa se faca dupa numarul de absolventi care intra in piata muncii si media nivelului de salarizare.

Rolul ARACIS-ului trebuie preluat de o agentie de evaluare a calitatii externa, deoarece stafful si expertii actualului ARACIS sunt in profund conflict de interese. Agentia externa va prelua operatiunile de autorizare provizorie si acreditare.

g.     Este necesara o reevaluare a diplomelor acordate din 1990 pana in prezent, cel putin a celor de doctor si masterat. Operatia ar fi realizate tot de o agentie externa de evaluare a calitatii proceselor educationale.

h.     Finantarea urmeaza elevul sau studentul, functie de calitate si nu de forma de proprietate a unitatii respective, este necesara si posibila, cu noile  sisteme credibile de evaluare a calitatii.

i.       Descentralizarea si depolitizarea. Scolile primesc dreptul sa-si defineasca propria identitate educationala, sa-si angajeze managerii si profesorii, sa utilizeze fondurile de la finantarea per capita si alte fonduri atrase, in conformitate cu interesele locale si generale, ale elevilor, parintilor si ale comunitatii pe care scoala o deserveste. Inspectoratele raman doar cu evaluarea si controlul, in coordonare cu ARACIP.  Deciziile importante le ia Consiliul de Administratie (CA), inclusiv angajarea managerilor si profesorilor, in care parintii reprezinta 1/3, profesorii 1/3 si Consiliul Local 1/3.

j.       Mediul  atractiv de invatare. La mare pret in tari avansate, la noi este complet ignorat. Este vorba de activitati interesante si atractive, inclusiv extracurriculare, aplicatii practice ale cunostintelor teoretice parcurse, indicarea modului si imprejurarilor de viata in care vor fi folosite. Disciplinele agregat au si rolul de a crea un sistem coerent de cunostinte si aptitudini, necesar in piata muncii si solicitarilor angajatorilor.

k.     Scoala profesionala, formarea profesionala

Este necesara aplicarea Legii Educatiei Nationale, cu stimulente fiscale pentru agentii economici care intra in parteneriatul prevazut de legislatia secundara si burse consistente pentru elevii aflati in aceasta forma de scolarizare.

Instruirea practica in cadrul agentilor economici atenueaza lipsa de experienta imputata candidatilor la un job.

Termenele pentru aducerea clasei a IX-a la gimnaziu si introducerea examenelor de admitere la liceu, prevazute de Legea Educatiei Nationale trebuie devansate pentru a intra in vigoare incepand cu anul scolar urmator.

Se poate aplica cu mai multa eficienta colaborarea pentru cursuri de scurta sau medie durata, la cererea si standardele teoretice si practice cerute de angajatori.

Transformarea liceelor tehnice cu rezultate slabe la Bacalaureat in scoli profesionale, va obliga managerii si corpul profesoral din aceste scoli sa se ocupe doar de relatiile contractuale necesare scolilor si formarii profesionale.

Concluzii

Educatia si formarea profesionala stau la baza unei piete a muncii autohtone de calitate, element primordial in atragerea investitorilor romani si, mai ale, straini. Fara o piata a muncii adecvata solicitarilor investitorilor, n-o sa avem o economie competitiva si performanta, baza unui nivel de trai decent.

Solutiile de mai sus sunt minimale, si alte solutii pot fi adaugate, daca sunt in spiritul LEN si a interesului national, nu in interesul sindicatelor si al unor grupuri restranse profesionale.