Parlamentul Romaniei nu da doi bani pe statul de drept

O situatie de o gravitate maxima s-a petrecut azi in Senatul Romaniei. 

Cu votul majoritatii parlamentare USL, la solicitarea senatorului PNL, Sorin Rosca Stanescu, plenul Senatului a dezbatut proiectul infiintarii comisiei privind interceptarile convorbirilor telefonice, pe mandat de siguranta nationala, ale judecatorului CEDO Corneliu Barsan si l-a aprobat cu 103 voturi "pentru", 15 "impotriva" si 9 abtineri, termenul pentru finalizarea anchetei fiind 30 iunie. Obiectivele urmarite de comisia speciala de ancheta, sa stabileasca de ce exista, daca exista, diferente semnificative intre inregistrarile ca atare si stenogramele realizate de DNA, exced competentele comisiei de supraveghere a activitatii SRI si nu pot fi indeplinite de aceasta.

Direct spus, Parlamentul Romaniei stabileste o comisie de ancheta care sa ancheteze anchetatorii DNA, adica un amestec brutal in activitatea puterii judecatoresti, incalcand, la fel cum a facut si vara trecuta, separatia puterilor statului, valoare esentiala a democratiei si statului de drept.

Activitatea comisiei presupune amestecul brutal in dosare ale DNA si in deciziile judecatoresti privind autorizatiile de interceptare ale unor persoane banuite a incalca legea.

Justitia are propriile organe de ancheta, Ministerul Public, CSM,  indrituite de lege sa-i ancheteze si sanctioneze pe magistrati, nu este menirea unei alte puteri a statului, puterea legislativa, sa se amestece in problemele interne ale puterii judecatoresti. 

Potrivit legislaţiei procurorii sunt subordonaţi ierarhic în cadrul Ministerului Public. Singurele instituţii care pot trage la răspundere procurorii sunt Inspecţia Judiciară. CSM şi secţia de procurori din Departamentul Naţional Anticorupţie fac parte din autoritatea judecătorească, alături de instanţele judecătoreşti, iar Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. Potrivit legislaţiei, persoanele care se consideră vătămate prin măsuri ori acte de urmărire penală pot să adreseze o plângere procurorului ierarhic superior, instanţei de judecată, respectiv Consiliului Superior al Magistraturii în temeiul art. 275 – 2781 din Codul de procedură penală ori art.97 din Legea nr.303/2004, modificată "

O mentiune aparte merita seful comisiei Senatului, Sorin Rosca Stanescu, care fost trimis în judecată de procurori în dosarul Rompetrol alături de Dinu Patriciu. În acest dosar Sorin Roşca Stănescu este acuzat de utilizare a informaţiei privilegiate şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Pe fond Tribunalul Bucureşti a decis achitarea lui Roşca Stănescu şi a lui Patriciu, dar dosarul este judecat în recurs la Curtea de Apel Bucureşti. 

Sa pui un senator sa ancheteze procurori, desi este trimis in judecata de aceeasi procurori, reprezinta culmea cinismului si refuzului de a respecta principiile statului de drept de care da dovada USL, conducatorii acestuia, Victor Ponta si Crin Antonescu.

Cum spunea intr-un recent interviu Victor Ponta,  cand faci parte dintr-un club select, UE,  trebuie sa te porti dupa regulile acelui club.

Nu ca un golan, pentru ca esti dat afara imediat din acel club.

A fost „blat” Basescu-Ponta?

A fost. Dar un „blat” pozitiv, de tipul „win-win”. In care a castigat si interesul national. 

Context

Numirea  procurorilor sefi nu putea intarzia la infinit, dupa o amanare de aproape un an. Scartaia eficienta si decizia, daca sefii nu aveau un mandat clar si pe o perioada bine definita, si  nu se angajau la decizii grele si de perspectiva.

Ideea ca se putea merge cu interimatul mult si bine nu sta in picioare. Nu asa functioneaza institutiile grele si cu responsabilitati uriase.

In plus, oficialii europeni dadeau si ei semne de nerabdare ca nu se mai rezolva odata cu sefia parchetelor.

Dupa mandatul esuat al dnei Pivniceru, caruia i-au pus cruce convorbirile cu Vivian Reding  (Antonescu: „dna Pivniceru a gresit cand a luat in serios discutiile de la Bruxelles”), convorbirea Basescu-Ponta avea sa contureze un plan de actiune si un compromis:

Vine Ponta ministru interimar la justitie, propune sase procurori din 21 cu mandatele expirate, nu Daniel Morar la Parchetul General, dar da Codruta Kovesi la DNA. O garantie ceruta de Ponta, ca Morar iese din joc, s-a concretizat imediat prin numirea sa la CCR, incepand din 6 iunie 2013.

Morar a iesit public de doua ori cerand sef la DNA din interiorul directiei, si apoi, suparat ca nu i s-au respectat indicatiile si-a luat jucariile si a demisionat si de la Parghetul General, unde era sef interimar.

Deal-ul acesta a aruncat in disperare si critici furibunde la adresa Presedintelui Basescu pe sustinatorii sai, din presa si societatea civila, care s-au dezis de el si l-au facut cu ou si cu otet,  tradator, ticalos, las,  si cum le-a mai venit la gura. Fara sa analizeze alternativa si ce marje de manevra avea la dispozitie, cu o putere de 70% in parlament.

Ce alternativa avea Basescu?

Sa astepte linistit un ministru voiculescian la Justitie, sa-i propuna acesta sefi la parchete, pe care i-ar fi respins in mod repetat. Cu ce riscuri? In cel mai rau caz se punea suspendarea pe masa de catre aripa PNL-Voiculescu a USL, iar in cel mai bun caz prelungirea interimatului la sefia parchetelor mult si bine. Ambele paguboase si generatoare de pericole, mergand pana la o noua suspendare. Intr-un context economic cum nu se poate mai prost, Romania fiind dependenta de imprumuturi si un nou acord cu FMI-BM-UE.

Cand esti sef de stat si ai in grija soarta a 22 de milioane de locuitori nu actionezi numai dupa principii si valori morale maximaliste, ridicandu-i statuie lui Morar. Faci ce se poate pentru a minimaliza riscurile si crizele, in contextul in care puterea are 70% in parlament. Cei de pe tusa, ziaristi si comentatori, nu resimt raspunderea enorma pentru 22 de milioane de suflete, isi pot permite sa fie maximalisti in cerinte si opinii.

Procedura transparenta de concurs si selectie

Nu este in lege, a fost ceruta de UE pe vremea cand Mona Pivniceru facea jocurile, ca masura suplimentara de siguranta ca nu ajung in functii de conducere procurori propusi de penali, precum Voiculescu sau Fenechiu. Procedura a esuat, si datorita faptului ca nu s-au inscris oameni de valoare, nici Morar si nici Kovesi. Desi, apriori, n-aveau de unde sa stie cum decurg lucrurile, adica nu prea transparent.

Am mari dubii ca si intr-o procedura de selectie presupus transparenta, condusa de Ponta, s-ar inghesui multi procurori de valoare, stiind ca viata profesionala dar si civila le va fi scormonita seara de seara la antenele patriei. Plus ca era mancatoare de timp si numirile  sunt urgente. 

Presupun ca ziaristii si societatea civila erau avizi sa contribuie la arbitraj, dandu-si cu parerea, avizata sau nu, tocandu-i felie cu felie pe candidatii din procesul de selectie, dar nu aceasta era garantia ca vor fi alesi cei mai buni. Se pare ca de aici si marea suparare.

Caracterul unui procuror nu se vede pe ecran, la interviu, ci mai degraba in rapoartele serviciilor si lista dosarelor solutionate. Care nu poate fi publica, totusi, fara riscuri mari pentru respectivul procuror.

Asa ca, fiind vorba de o asumare tripartita, Ponta-CSM-Basescu, permisa de lege, lucrurile au luat-o pe acest fagas. 

In scrisoarea din 1 octombrie 2012, adresata de Traian Basescu catre Mona Pivniceru se propune clar si aceasta varianta:

„Alternativ, în cazul în care modificarea criteriilor de selecţie, în vederea asigurării transparenţei procesului de selecţie, nu vă este convenabilă şi având în vedere urgenţa numirii în funcţiile de Procuror General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Procuror Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca urmare a expirării mandatelor acestora, vă propun respectarea întocmai a dispoziţiilor art. 54 din Legea nr. 303/2004, în scopul găsirii unor soluţii acceptate de Ministrul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Preşedinte, sens în care consider oportună o consultare prealabilă între aceste autorităţi. Astfel, urmând această cale legală, este posibilă o soluţie care ar permite asumarea responsabilităţii numirii în cele două funcţii de conducere, în scopul continuării eficiente a activităţii Parchetului General şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie.”

Un paragrav cu continut similar se afla si in documentele trimise de UE Romaniei.

Ce a castigat/pierdut Traian Basescu?

·       A impus accelerarea procedurii de numire a sefilor de parchete, in virtutea Pactului de Cooperare cu premierul.

·       A securizat conducerea DNA cu Laura Codruta Kovesi.

·       A bagat „mortu” in casa USL, relatia lui Ponta cu PNL-Voiculescu a ajuns aproape de rupere.

·       A oprit varianta proasta, cu un ministru PNL-ist, caruia sa-i respinga propunerile si  sa deschida astfel calea spre suspendare.

·       A dovedit ca detine in continuare controlul scenei politice.

·       A dovedit UE ca este capabil de compromisuri pentru a mentine stabilitatea politica.

·       A pierdut aproape intrega sustinere a societatii civile si a presei de dreapta.

Victor Ponta a realizat in aceasta iarna ca toate usile UE i s-au trantit in nas. Respingerea aderarii la Schengen, declaratia ministrului de interne german, scrisoare celor patru ministri de externe ale unor tari UE, votul din CAG, Consiliul pentru Afaceri Generale, toat ei-au spus ca e persona non grata in UE. 

In special Germania, nu numai ca n-a revenit la sentimente mai bune fata de Victor Ponta, dar a si ridicat gradul de ostilitate, dupa cum s-a vazut.

In aceste conditii, cum guvernarea USL risca sa duca Romania in faliment in absenta finantarii cu bani ieftini de la FMI si UE, Victor Ponta a inteles sa schimbe macazul, cu riscul ostilizarii aripii Voiculescu-PNL, si chiar al ruperii USL, ceeace arata gravitatea situatiei financiare a Romaniei, incepand din momentul incetarii acordului cu FMI.

A inteles ca doar Traian Basescu mai poate deschide usi la UE si FMI (SUA), asa ca a trecut la cooperarea propriu zisa. Asa se explica „blatul” Basescu-Ponta.

Ce a pierdut/castigat Victor Ponta:

·       A pierdut colaborarea si solidaritatea PNL-Voiculescu, fragilizand USL pana aproape de rupere.

·       A pierdut simbolul luptei anti Basescu, daca a renuntat la PNL in favoarea cooperarii cu Basescu

·       Penalii din PSD ar fi dorit incalecarea justitiei, nereusita pentru care il fac vinovat pe Ponta

·       A castigat in ochii UE meritul de a conlucra cu Presedintele Basescu in interes national

·       Nu mai apare ca-si apara penalii, daca l-a propus sef pe procurorul care a instrumentat cazul Constantin Nicolescu de la Arges

Ce urmeaza

Nu este clar ce se intampla cu propunerile care obtin vot negativ in CSM, cel mai important fiind exemplul lui Tiberiu Nitu. Il va desemna, totusi, Traian Basescu, drept sef la Parchetul General? Dar celelalte propuneri? Ii va spune Traian Basescu lui Victor Ponta, sa nominalizeze pe altcineva?

Ideal ar fi ca doar la convergenta in apreciei a celor trei actori principali, Ponta, CSM si Basescu, sa intervina si numirea efectiva in functiile importante. Daca se abate de la aceasta cutuma simbolica, morala si de bun simt, Traian Basescu nu prea mai are multe de explicat. Iar Victor Ponta sa faca bine sa negocieze si cu CSM-ul numele procurorilor sefi, nu doar cu Traian Basescu.

In concluzie, interventiile ambasadelor Americii si Marii Britanii confirma si ele ca este benefica cooperarea premier-presedinte, ca numirea procurorilor sefi se afla pe un drum corect.

Actiunea  promovata de Traian Basescu este una proactiva, nemaiasteptand pericolele rezultate dintr-o relatie cu un alt ministru voiculescian la justiei, instabilitatea politica fiind principalul efect cu daune incalculabile in plan economic. 

Este de remarcat schimbarea la fata a lui Victor Ponta care, intre banii europeni si americani (FMI) si PNL-Voiculescu, a ales prima varianta.

Cei care, multi, nu contenesc sa critice alegerea lui Traian Basescu in aceasta imprejurare, sa faca bine sa se gandeasca la ce pun pe masa milioane de romani in cazul unui conflict politic, care sa duca la convulsii economice, intr-un mediu economic european si mondial oricum bulversat si traversat de crize majore. Cand ai in grija viata a 22 de milioane de romani, alegerile sunt altele, comparativ cu situatia in care stai pe canapea cu laptopul in fata si cu traiul zilnic asigurat.

O schimbare importanta in relatia Basescu-Ponta

Declaratiile presedintelui Basescu de asta seara lasa sa se intrevada faptul ca numirea celor 6 sefi la parchete a fost facuta de catre Victor Ponta in consultare/colaborare cu seful statului. 

(Intrebare: Ati avut vreo contributie in propunerile permierului?
Traian Basescu: Nu cred acest lucru e important, contributia mea nu poate fi decat in zona deja cunoscuta, am dorit pentru a nu risca diminuarea sanselor de progres in activitatea parchetelor, o solutie Morar la Parchet, Kovesi la DNA. Nu s-a putut).

Mai mult, conform declaratiilor Presedintelui Basescu,  numirea doar a celor 6 din 21 de functii libere avea drept logica acceptarea dreptului acestora sa-si propuna colaboratorii din celelalte 15 functii inca libere. Putem concluziona ca ideea cu cei 6 ii apartine, iar Victor Ponta s-a executat.

Presedintele a explicat ca ar fi de acord si cu Tiberiu Nitu, respingera propunerilor Monei Pivniceru se referea nu la persoane, ci la maniera in care au fost propuse.
Declaratiile lui Victor Ponta ca putea numi si pe sfintii Petru si Pavel, fara acordul presedintelui nu aveau nicio sansa sa ajunga pe functii, merge in aceeasi directie, iar incercarea lui Victor Ponta de a-si obisnui partenerii de guvernare cu numirea lui Kovesi la DNA s-a lovit de un refuz dramatic, cum s-a vazut in ultimele cateva zile.
Fara sa interfereze cu dreptul CSM de a-si stabili calendarul audientelor, Presedintele Basescu a spus ca e o urgenta, ca nu pot functiona institutii asa de importante cu sefi interimari.

In privinta procedurilor transparente,  Presedintele Basescu a insistat ca acestea nu pot tine loc de asumarea raspunderii si, eventual, a esecului, in cazul cand se dovedesc gresite. A mentionat ca nu societatea civila isi asuma raspunderea pentru numirea unor oameni corecti si eficienti in institutii care sunt chemate sa stopeze coruptia endemica din Romania.

Concluzia este ca, in acest caz cel putin, Victor Ponta s-a consultat, chiar coordonat miscarile cu presedintele Basescu, ignorandu-si partenerii PNL-Voiculescu.

Pe de alta parte cei nominalizati trebuiau consultati, sa existe siguranta ca nu refuza, iar expedierea lui Morar la CCR a fost „sacrificiul” facut la schimb de catre Basescu, ceeace intareste convingerea intelegerii intre cei doi.

Este o situatie noua, aparuta intr-un moment delicat si important, in care Ponta schimba tabara, alaturandu-se presedintelui Basescu, perfect constient de repudierea sa de catre partenerii din USL.

Pana unde va merge pe acest drum? Deja relatiile cu PNL sunt deteriorate grav, iar declaratiile de asta seara ale presedintelui pun gaz pe foc.

Motivatia cea mai la indemana rezida din influenta presedintelui Basescu in cancelariile occidentale, cele care au banii necesari imprumuturilor ieftine pentru Romania si capacitatea de a decide un nou acord cu FMI-BM-UE. Fara de care, guvernarea Ponta ar fi devenit o catastrofa.

Vom vedea daca dezvoltarile ulterioare confirma incetarea definitiva a razboiului Ponta-Basescu, care va fi reactia lui Crin Antonescu, ramas fara munitie in razboiul propagandistic. 

Se va rupe USL, ramasa fara inamicul nr. 1, Traian Basescu? 

Vom vedea in zilele urmatoare.

Ultima zi a USL?

Mutarea din dimineata aceasta a lui Victor Ponta arunca in aer USL.

Dupa discutii de aproape o saptamana, in care numele Codrutei Kovesi a fost pe toate buzele USL-iste,  se parea ca Victor Ponta a inteles mesajul antenelor si al lui Crin Antonescu si a dat inapoi. Parea ca lasa urmatorului ministru al justitiei, nominalizat de PNL, posibil de catre Dan Voiculescu, sa rezolve numirea procurorilor.

Iata ca n-a fost sa fie asa. Ce motive sa-l fi determinat sa-si schimbe cu 180 de grade pozitia, e greu de ghicit.

Oricum, PNL este pus in fata unei decizii importante. Continua asocierea cu Ponta-PSD, acceptand si coabitarea cu Basescu, si pretentia lui Ponta de a face el jocurile in parchete, sau rupe coalitia mentinandu-si aversiunea anti Basescu si dorinta de a incaleca justitia, incepand cu procurorii sefi.

Pentru Victor Ponta este momentul ca USL sa decida cine e jupanul. Premierul sau seful Senatului. 

In plus, evolutia economiei nu arata ca guvernarea merge intr-o directie buna, ba chiar dimpotriva. Vine momentul cand UE si FMI isi iau umbrela protectoare din Romania, si ramanem sa ne confruntam singuri cu pietele financiare turbulente.

Diferenta dintre campania electorala si guvernarea propriu-zisa a venit ca un dus rece pentru Victor Ponta. Nici in visele cele mai negre nu i se aratau atatea probleme insurmontabile, in primul rand in zona economiei. A inteles si Ponta ca el este cu ponoasele si demonstratiile muncitorilor ramasi pe drumuri si altii cu foloasele.

Reactia PNL din sedinta de dupa amiaza a BPN va fi una decisiva. Ori, ori. 

Ori admite ca Victor Ponta, care duce greul guvernarii, sa detine parghii importante, inclusiv in domeniul justitiei, ori rupe USL, pleaca de la guvernare, deci de la conductele cu bani publici. 

Grea decizie, dar si Antonescu este cu cutitul la gat. Sa renunte la principii si la partea de responsabilitate din sfera justitiei, sa-si lase colegii sub sabia lui Kovesi, ar fi o pozitie care i-ar subrezi definitiv pozitia de lider al PNL.

Pentru a risca un pronostic, sunt mai multe sanse ca PNL sa se retraga azi de la guvernare, constantand ca nu poate continua  coabitarea Ponta-Basescu,mai ales ca deja, public, Antonescu si-a exprimat opinia ca toata tevatura cu numirea sefilor la procuratura reprezinta un „blat” intre Ponta si Basescu.

Actionand altfel, Antonescu si-ar atarna de gat titlul de partas la „blatul” cu Basescu.