Principalele declaraţii ale domnului Traian Băsescu la Timisoara

Principalele declaraţii ale domnului Traian Băsescu, la Întâlnirea organizatorică zonală a PMP, la Timişoara, 21 martie 2015



 

1.         Referitor la Partidul Mișcarea Populară:

„În primul rând, bine v-am găsit! Este o bucurie să fiu împreună cu dumneavoastră în calitate de partener. Vreau să fiu foarte clar, partener al dumneavoastră şi nimic altceva, dar un partener devotat. Aş vrea să ştiţi că nu întâmplător am venit aici. Este prima întâlnire regională, nu ştiu la câte voi mai fi invitat sau voi participa, dar vă asigur, am venit să vă încurajez să continuaţi să vă întâlniţi, să dezbateţi, să vă mai întâlniţi şi, de ce nu, o ocazie ca liderii dumneavoastră politici să vă spună ce vor, care le sunt obiectivele, şi pe urmă, dumneavoastră în organizaţii să le puteţi amenda, să puteţi avea idei, să puteţi avea abordări. Partidul numai aşa va fi viu, dacă va exista o comunicare continuă.

Sigur, nu vreau să se spună că sunt părintele acestui partid sau că acest partid este al meu, pentru
că nu este adevărat. Eu am avut doar o idee, plecând de la ceea ce simţeam aproape instinctive, că România are nevoie de partide noi. De ce? Pentru că noi am venit în politică la începutul anilor ’90, ne-am încheiat misiunea. Ne-am atins obiectivele fundamentale pentru România. România este azi în NATO, este în UE, dar s-a văzut că nu putem face mai mult.

Este o nouă etapă, iar cele ce s-au întâmplat în cei aproape 25 de ani de tranziţie, pe care eu o
consider încheiată, odată cu alegerile din 16 noiembrie, ceea ce s-a întâmplat  nu mai califică vechea clasă politică să dea soluţiile viitoare ale României. Este nevoie de partide noi. Atenţie,  nu vorbesc de partide cu oameni de 18 ani. Partide noi înseamnă oameni de toate vârstele, dar care nu au participat la compromisurile tranziţiei. Aşa a putut generaţia mea să atingă obiectivele de importanţă majoră pentru România, dar acum o nouă structură politică a ţării trebuie creată. Această nouă structură trebuie să fie o îmbinare de elan, inteligentă şi experienţă şi, mai ales, trebuie să fie o structură politică desprinsă de năravurile tranziţiei. Şi n-aş vrea să enumăr aici năravurile tranziţiei, le ştiţi toţi foarte bine. De aceea cred că astăzi PMP este al treilea partid al României. Avem PSD, avem PNL şi al treilea partid ca şi capacitate politică este PMP. Mi-aş dori mult să vă transfer din experienţa mea şi, în primul rând,  să vă spun ce să nu faceţi pentru că ce să faceţi ştiţi. Dar ce să nu faceţi este extrem de important, până unde poate merge compromisul politic.

Politică înseamnă şi compromis, dar până unde poate merge,  cât de bine poate fi acomodat
compromisul cu interesul naţional şi nu cu interesul de a fi la Putere, pentru că uneori există discrepanţă între interesul de a fi la putere al unui grup politic şi intertesul naţional. România a trecut prin aceste episoade în cei 25 de ani. Slavă Domnului că şi-a atins obiectivele majore, dar România trebuie consolidată prin schimbare cu partide noi, partide cărora nu li se poate reproşa compromisul de dincolo de limita acceptabilului. În momentul de faţă nu există niciun partid vechi în România care să nu fi trecut acea limită. De aceea, speranţa mea,  convingerea mea,  este că apariţia acestui partid a fost necesară. Faptul că e un partid care are  vitalitate l-aţi probat anul trecut. Partidul s-a înregistrat în ianuarie şi, la câteva luni, a participat  la alegerile europarlamentare. A reuşit să câştige două locuri şi să treacă pragul. Şi la prezidenatiale, de asemenea, aţi reuşit să fiţi peste 5%. Deci germenii succesului sunt chiar în acest partid. Doar să îi valorificaţi şi din aceşti germeni să faceţi o plantaţie care generează creştere şi  idei politice valoroase  pentru România. O spun cu toată responsabilitatea şi nu vreau să dezamăgesc pe nimeni: eu nu mai am obiective politice personale. Dar am considerat că fiind unul dintre cei mai importanţi lideri politici ai perioadei de tranziţie, am obligaţia să contribui la creşterea şi lansarea unui nou partid, a unui partid care să fie altceva decât ce au fost partidele din perioada tranziţiei.”

Vă asigur că dacă vă veţi afirma, dacă lumea vă va recunoaşte în judeţe, în comune, în municipii, în oraşe, partidul va creşte, dacă vă veţi autolegitima că partidul vrea să facă altfel de politică. Sunt convins că oamenii  au nevoie de un astfel de partid  şi că vor da girul partidului nou creat, Partidului Mişcarea Populară,  dacă acest partid va şti să  se  facă bine cunoscut în teritoriu şi va şti să convingă prin oamenii pe care îi atrage. Altfel spus, voi fi alături de voi până la alegerile parlamentare din 2016, alegeri care vor urma alegerilor locale şi aş sublinia aici, prin prisma celor două rânduri de alegeri din 2016: veţi fi noua stea a politicii romaneşti!

În clipa asta va trebui să convingeţi că veţi fi altceva decât PSD sau PNL. Multă grijă la modul
cum vă selectaţi oamenii, la modul cum vă selectaţi liderii locali, pentru că altfel nu veţi putea convinge. Atenţie, niciodată nu voi spune că un partid trebuie format numai  din copii de 18 ani. S-a
dovedit în exerciţiul puterii că unul din aspectele esenţiale ale luării deciziilor corecte este dincolo de experienţă de viaţă.  Ori, acest partid trebuie să fie îmbinarea elanului tinerilor cu experienţa celor care au trecut o bună parte din viaţă. Cu asta nu-mi rămâne decât să vă doresc mult succes în evoluţia dumneavoastră. Voi fi alături de voi. Şi aşa cum am făcut până acum, niciodată nu voi impune decizii politice partidului. Dar întotdeauna după ce se termină CEN-ul, lunea, cum am făcut şi până acum, mă voi duce să ştiu ce aţi decis. Atenţie! Nu înainte, după. Pentru a fi bine informat şi să ştiu ce vreţi să faceti şi unde vă pot susţine. Dragii mei, dincolo de a discuta despre un partid nou, aş vrea să închei acest punct al intervenţiei mele spunându-vă încă o dată: nu mai am aspiraţii politice personale. Am însă o obligaţie morală că după atâta experienţă în politică, să contribui la crearea unui partid  nou, unui partid al viitorului şi nu unui partid al tranziţiei, din motivele pe care vi le-am spus mai devreme.

 

2.         Referitor la Consiliul European:

Deşi nu mai am aspiraţii politice, trebuie să vă spun că urmăresc cu interes evoluţiile pe scena
politica internă, pe scena politică europeană şi pe scena globală. Cel mai proaspăt eveniment este ultimul Consiliu European care s-a desfăşurat la Bruxelles pe 19 şi pe 20.

De ce vă vorbesc despre acest eveniment? Pentru că partidele din România nu iau în seamă Consiliile Europene şi concluziile acestora. Partidele şi românii trăiesc aproape în afara dezbaterilor europene iar, spre exemplu, la ultimul Consiliu s-au discutat lucruri extrem de importante pe care românii ar trebui să le ştie, pe care guvernele ar trebui să le facă bine cunoscute cetăţenilor, pentru că ele au implicaţie pentru ţară.  Acolo nu se discută degeaba. Fiecare Consiliu cu tematica lui are rezonanţă în ceea ce urmează să se întâmple în fiecare ţară. Şi vă voi spune câteva elemente legate de ultimul Consiliu. Poate că n-aş fi abordat acest subiect dacă nu s-ar fi strecurat în concluzii un lucru care, cred eu, România nu avea dreptul să-l accepte. Deci, ultimul Consiliu European. Câteva teme: uniunea energetică, semestrul european, creşterea economică şi locurile de muncă, politica europeană de vecinătate, teme de mare interes pentru noi prin prisma republicii Moldova, problematica Rusia-Ukraina şi Libia.

În ceea ce priveşte uniunea energetică. Aici s-au făcut abordări extrem de generale care vizează
crearea pieţei unice energetice. Şi dimensiunile acestei pieţe unice energetică sunt securitatea energetica-cel mai important element, precum şi solidaritatea şi încrederea între membrii UE.  Solidaritate şi încredere! Un alt pilon este o piaţă a energiei deplin integrată. Adică nicio ţara să nu fie în riscul de a rămâne fără energie electrică, sau fără gaze, ceea ce înseamnă o puternică politica de interconectare între sistemele energetice ale ţărilor. Spre exemplu, tări izolate, cum ar fi Portugalia, chiar Spania, sau de ce nu, Republica Moldova, care nici măcar nu a fost pomenită în acest Consiliu din acest punct de vedere, deşi s-a discutat despre parteneriatul estic.

Eficienţa energetică este un alt pilon al politicii energetice europene, reducerea emisiei de carbon precum şi cercetarea-inovarea în acest domeniu. Unde cred eu că România a ratat la acest Consiliu. A lăsat să meargă dezbaterea, concluziile, fără a cere şi interconectarea ţărilor din parteneriatul estic. Sigur, nu toate ar fi vrut să o facă, dar pentru România era de importanţă majoră ca Republica Moldova să aibă perspectiva interconectării la piaţa unică energetică, cu atât mai mult cu cât noi am început acest proces.

Odată introdus în concluziile Consiliului European, ar fi existat şi beneficiul finanţării mult mai
facile a proiectelor de interconectare pe energia electrică şi pe gaze. Ce am făcut până acum este preponderent pe bani romaneşti, cu mici contribuţii europene pentru  parte moldoveană, dar conform conceptului “ două state, o singură naţiune”, România trebuia să se gândească şi la fraţii de peste Prut, că trebuie accelerat acest proces de interconectare a Republicii Moldova.

La acest capitol, al realizării pieţei unice energetice, dimcolo de reproşul pe care îl fac celor care au pregătit Consiliul European din partea României, şi celui care a reprezentat România în Consiliu, mai este un element important şi anume la punctul 2t se vorbeşte despre confidenţialitatea informaţiilor comerciale care trebuie strict păstrată.

„Dragii mei, este total împotriva intereselor României o astfel de menţiune în concluzii şi vă
garantez că dacă aş fi fost la şedinţă CE o astfel de menţiune n-ar fi fost în concluzii. Vreau să ştiţi de ce este riscantă o astfel de garantare a confidenţialităţii aspectelor comerciale? Pentru că aici e vorba de preţ, iar  cei care au introdus această formulare sunt cei care beneficiază mai mici din partea Federaţiei Ruse. Vă asigur că sunt ţări care cumpără  mia de metri cubi cu 300 de dolari şi ţări care cumpără mia de metri cubi cu 400 de dolari în UE. Dar ţările care cumpără cu 300 de dolari sunt ţări care vor face un joc median în raport cu Federartia Rusă.

De multe ori se vor gândi la avantajele economice pe care le au, şi asta ne demonstrează încă o data ceea ce spuneam acum câţiva ani, că din punct de vedere politic Gazpromul este mai puternic decât Armata Roşie. Iată că acum s-a demonstrat prin includerea în Consiliu a acestui factor perturbator şi care nu mai este un element de solidaritate între membrii UE. Este un element care ne va face pe toţi să negociem pe sub masă cu Federaţia Rusă, făcând concesii pentru a obţine gaze mai ieftine. Şi dacă în UE sunt ţări care cumpărţă gaze cu 300 $ mia de metri cubi, şi altele cu 400 $ , va întreb cu ce tupeu ne cere cineva astăzi să liberalizăm preţul la gaze? Care este motivul când ni se cântă povestea pieţei unice liberalizate, dar sunt state care cumpara mai ieftin mia de metri cubi? Poate cumpăra gaze mai ieftine decât le produce Romgazul în România.

„Dragii mei, aceste sunt lucruri pe care un partid nou le observă şi le condamnă. Iar eu v-o spun
de aici, de la Timişoara. România are obligaţia să facă să se revină asupra acestui subiect, pentru că nu este o poveste. Eu pot să vă spun nume de ţări care primesc gaze de la ruşi cu 310 $ mia de metri cubi şi tari care primesc cu 380 $. Şi România care probabil este tot în jur de 380-390$. Cum stăm în competiţie economică cu aceste ţări care altfel ne spun să fie echitate, să fie liberalizat preţul la gaze, că altfel nu este concurenţă loială pe piaţa europeană. Aici soluţia corectă era: ori pentru UE se negociază pentru toate statele un singur preţ Comisia  Europeană în relaţia cu Federaţia Rusă, ori fiecare stat prezintă contractul de achiziţie de gaze de la Gazprom la Comisia Europeană care să fie singura care să poată sancţiona eventuale incorectitudini în negociere. Vă asigur că acolo unde preţurile sunt mici există şi concesii făcute Federaţiei Ruse. Iar pentru România concesiile făcute Federaţiei Ruse sunt la fel de dăunătoare că ameninţările militare care
sunt în Ucraina sau în Transnistria. Aş vrea să fiţi un partid care ştie ce se întâmplă în UE.

S-a discutat un alt subiect legat de semesterul european, creştere economică şi creare de locuri de munca. Primul lucru despre care se vorbeşte cunt investiţiile, ca singură soluţie de creare a locurilor de muncă. Ce am făcut noi anul trecut? Fiind an electoral am redus investiţiile cu 30% şi am făcut pomeni electorale, doar, doar vom câştiga prezidenţialele. Slavă Domnului că nu le-a câştigat cel care o făcea pe samariteanul pe bani publici, dar a sacrificat ţara. Să ştiţi că o ţară ca România nu poate suporta ani consecutivi de reducere a investiţiilor, iar dacă mă uit la ce s-a întâmplat în prima parte a anului, se pare că dl. Victor Viorel Ponta ne pregăteşte pentru un alt an cu investiţii reduse. Obligaţia zero a oricărui stat sunt în momentul de faţă, cel mai important lucru este să creeze
locuri de muncă, şi avem şi cu ce. Toţi domnii aceştia care-şi trâmbiţează succesele, se pregătesc astăzi să justifice la sfârşitul anului cum am pierdut peste 3,2 miliarde  euro, bani pe care nu i-am cheltuit din alocaarea de la UE pentru perioada 2007-2013.Cam atât va pierde România cu bani necheltuiţi iar astăzi nu  mai poate da nimeni vina pe guvernul Boc. Slavă Domnului, ce s-a absorbit până acum s-a făcut în contracte din timpul guvernului Boc şi vor termina anul cu 4 ani de guvernare. După 4 ani de guvernare nu mai poţi da vina pe nimeni şi aş vrea să văd cum vor fi traşi la răspundere cei care vor pierde peste 3 miliarde de euro, ca urmare a incapacităţii administrative şi a credinţei ca dând din gură pot face politică. Sigur, sunt multe alte elemente, dar am vrut să vă atrag atenţia asupra lucrurilor extrem de importante pentru ţară, Spre exemplu, creşterea eficienţei energetice. Una dintre cele mai importante resurse de creştere a eficienţei energetice pe care o are România este izolarea blocurilor. Din păcate, primarii îşi aduc aminte de aceste lucruri numai înainte de alegeri. Aici este o resursă colosală de creştere a eficienţei energetice. N-aş mai vorbi foarte mult depsre acest Consiliu, pe site-ul Consiliului European găsiţi concluziile. Şi vă rog, pe cei care vreţi să fiţi cu adevărat lideri, citiţi de fiecare dată concluziile Consiliului European pentru că veţi vedea ce are de făcut România în perioada următoare. România nu se poate eschiva de la îndeplinirea deciziilor Consiliului European. Ce cred eu că este foarte important de susţinut în perioada următoare.

Dincolo de utilizarea resurselor financiare pentru crearea locurilor de muncă, lucru esenţial
pentru România, numai crearea de locuri de muncă asigura venituri în bugetul de stat, asigura creşterea consumului, susţine deficitul la fondul de pensii.
                    

3.         Referitor la legea sănătații

Este imperios necesară o lege a sănătăţii. Am încercat împreună cu Emil Boc în primele luni ale
anului 2012 să mergem pe asumarea răspunderii. Din păcate a venit un val care a stopat posibilitatea de a promova această lege, dar v-aş sugera să o asumaţi, pentru că sistemul de sănătate din România este încă bolnav, fără competiţie în interiorul lui, fără modernizare,  nu se va întâmpla nimic bun.
 

4.         Referitor la revizuirea Constituţiei

S-au aşezat băieţii la masă fără să ţină cont de Referendumul din 2009. Eu nu cred că este posibil ca la Curtea Constituţională să fie validat un proiect de revizuire a Constitutei care nu ţine cont de Referendumul din 2009 şi vă reamintesc: 300 de parlamentari şi o singură Cameră. Eu voi susţine în continuare acest pentru că sunt convins că este corect şi este ce-i trebuie României. Dacă şi partidul îl va prelua, vom fi parteneri şi la această problemă.
 

5.         Referitor la introducerea votului prin corespondenţă

Cea mai mare demonstraţie de nesimţire a clasei politice, dacă alegerile din 2016 s-ar desfăşura
fără ca romanii din diaspora să poată să voteze prin corespondenţa. Semnalul dat pe 16 noiembrie este unul net, fără echivoc, şi este echivalent cu forţa pe care o are Referendumul din 2009 cu privire la Parlamentul unicameral şi 300 de parlamentari.
 

6.         Referitor la susținerea statului de drept

Nu mai puţin important este să continuăm susţinerea statului de drept. Este esenţial ce s-a realizat în justiţie, fie că vorbim de parchete, fie că vorbim de instanţele de judecată, fie că vorbim de instituţiile care sprijină funcţionarea justiţiei. (SRI, Poliţie). Am văzut că unii încearcă să spună că abia după instalarea noului Preşedinte a început lupta anticorupţie. Sigur, este un demers politic al unora care cred că pot amăgi populaţia. Ca să poată funcţiona justiţia au fost necesari ani de zile, în care să consolidezi instituţiile care ţin de justiţie, legislaţia, încrederea judecătorilor şi a procurorilor că sunt independenţi. Eu nu spun că avem o justiţie perfectă. În mod categoric sunt lucruri de ajustat, dar de aici până la a încerca să schimbi legislaţie, să pun iar sub control sau să împiedic justiţia să meargă înaintea celor care au comis fraude este o cale lungă şi acest partid trebuie să fie un promotor al ideii de consolidare a justiţiei.

 

7.         Referitor la mandatul lui său de Președinte al României

Pentru că am spus că sunt hotărât să-mi apăr mandatul, am văzut un atac al plagiatorului Victor
Viorel Ponta legat de regimul negru Băsescu şi dezastrele care s-au întâmplat. Aş vrea să clarific în faţa dumneavoastră. Din 10 ani, 4 ani l-am avut Prim-ministru pe Tăriceanu, actualul aliat al dlui Ponta. Doi ani şi 8 luni Prim-Ministru a fost Victor Viorel Ponta. Şi au mai rămas 3 ani şi 4 luni pentru guvernarea Boc. Din aceştia, un an Victor Viorel Ponta a fost membru în guvernul PDL-PSD. Mai rămân 2 ani şi jumătate de regim Boc. Şi asta vă poate explica, poate, bătălia cumplită pe care am avut-o cu un parlament care tot timpul mi-a fost ostil pur şi simplu, pentru că începuse să funcţioneze justiţia. Deci minciuna asta, despre ce regim vrea să vorbească? Trebuie să fii caraghios să crezi că toţi  romanii sunt ca tine. Ca tine micinosi, am vrut să zic.

Legat de mandatul meu de 10 ani, poate aveţi şi dv. nevoie să explicaţi parteneriatul cu mine şi
poate afla şi Victor Viorel Ponta ce s-a întâmplat. În 2004 am luat tara de la Ion Iliescu şi Adrian Năstase, aşa cum am luat-o. În 2007, cu mine Preşedinte, ţară a intrat în UE. Nu era nici Ponta pe acolo, nici Iliescu şi nici Năstase când am semnat în 2005 aderarea iar la 1 ianuarie 2007 am devenit membrii UE. Poate că regim negru după Ponta înseamnă că am semnat parteneriatul strategic cu SUA pentru secolul 21. Poate pentru ponta este un element de regim negru care a făcut rău ţării. Pentru mine este un element de mândrie. Poate pentru că am semnat parteneriatul strategic cu Marea Britanie. Pentru mine este un element de mândrie. Poate este un regim care a făcut rău ţării pentru că am semnat parteneriate strategice cu Polonia, cu Turcia, Coreea de Sud, iar cea din urmă a avut ca efect deblocarea situaţiei ca Ford să investească la Craiova. Poate pentru dânsul acestea sunt lucruri rele. Pentru mine sunt elemente de mândrie. Poate pentru prochinezul Ponta, mai anul trecut erau valuri, valuri de investitori chinezi. Făceau de toate, şi autostrăzi şi reactoare nucleare şi nici nu mai avea nevoie de America, ba chiar le dădeau şi armament să se apere. Pentru mine este un element de mândrie că am aprobat şi că la terminarea mandatului Baza de la Deveselu era în curs de construcţie. Poate pentru Victor Viorel Ponta este ingrijoratoe că am aprobat baza de la Kogalniceani unde
astăzi sunt 1000 de puşcaşi marini gata să participe la apărarea României. Poate că-l deranjează că mi-am permis să condamn comunismul şi să-l consider un regim ilegitim şi criminal.

Poate îl deranjează că s-au predat cele 3 milioane de dosare ale romanilor făcute de fosta
securitate. Poate îl deranjează că s-a câştigat procesul de la Haga şi România are o suprafaţă mai mare cu 10.000 de Km pătraţi în Marea Neagră. Acolo s-au găsit gaze. România are perspectiva
independenţei energetice. Poate îl deranjează că am primit o ţară în care justiţia era la cheremul politicienilor şi am lăsat o ţară în care politicienii sunt la cheremul justiţiei.

Eu sunt convins că mi-am făcut datoria şi fără a spune că avem o justiţie perfectă, însuşi DNA-ul spune, avem o rată de eşec de 10%. Dacă din 4000 de oameni, sunt 400 de oameni acuzaţi iniţial pe nedrept, sunt convins că vor ajunge şi la 1% rata de esec. Dar era mai bine când tremurau procurorii de teamă politicienilor? Nu era mai bine. E mai bine să tremure politicienii de teamă procurorilor. E mă sănătos pentru ţară.

În timpul mandatului pe care îl blamează atât, România a dobândit 4 Coduri pentru justiţie, are o nouă lege a Educaţiei, are o nouă lege a pensiilor şi trebuie să se ştie că indexările de la 1 ianuarie se dau pentru că există această lege din timpul lui Boc, pe care îl persiflează mereu, dar poate afla şi pensionarii care sunt îndârjiţi încă. Poate îl că îl deranjează pe Victor Viorel Ponta că s-a liberalizat piaţa forţei de muncă. Sigur nu-i puţin lucru. A fost un act politic extrem de dificil, în care ştiam că ne vom îndepărta liderii de sindicat, dar ştiam că era necesar României pentru a nu cădea în păcatul şomajului de două cifre. Şi am făcut-o, şi sunt mândru pentru asta.

Şi aş mai aduce aminte: anul 2004, la sfârşitul lui mi-am preluat eu mandatul. Inflaţia era de 11,9%. Am predat mandatul în decembrie 2014, inflaţia era 1,07%. Altă ţară, altă economie! PIB-ul României era în 2004 de 61,4 miliarde euro, în 2014 era 150, 2 miliarde euro. Poate asta nu-i place lui Victor Viorel Ponta, dar economia  a crescut de două ori şi jumătate. Poate nu-i place lui Ponta faptul că în 2004 rezervă avlutara a României era de 17 miliarde. La plecarea mea a fost de 32 de miliarde.
Poate nu-i place lui Victor Viorel Ponta că în 2004 exporturile erau de 10 miliarde, iar im 2014  România a exportat de 47 miliarde euro, de 4,7 ori mai mult.

Păi Victor Viorel, ce am făcut eu rău în ţara asta, frate? În afară de faptul că n-am făcut
compromisuri cu găştile din partide. Ce rău v-am făcut? Ştiu de ce mă urâţi. Că n-am făcut compromisuri cu voi. Nu le voi face nici de acum înainte.

Am dat acest răspuns în faţa dvs., ca să ştiţi că parteneriatul nostru are o bază solidă. Sunt un om căruia nu-i este ruşine de mandatele lui, chiar dacă are regrete că pe timpul crizei am fost nevoit să susţin măsuri extrem de grele, dar i-am făcut pe romani să nu fie umiliţi.

            Uitaţi-vă la o ţară care nu a făcut ce trebuie, unde ne ducem în concediu vară, grecia. Mai uitati-va în Portugalia şi Spania. N-au luat măsurile care au trebuit luate pe vârful crizei şi acum se
târâie. După măsurile din 2010 România a trecut la un interval de 16 luni de creştere economică. Am fost ţara care a trecut cel mai repede de la depresie şi a reluat creşterea economică. Şi va rog să mă credeţi, că deşi ştiu ca romanii nu au înţeles şi nu au acceptat acele măsuri şi poate că sunt greu de acceptat, dar astăzi am conştiinţa împăcată că am făcut ce a trebuit ca România să nu rămână în băltirea crizei. Sigur, o să vedeţi o groază de destepţi la tv, care spun că se putea şi altfel, dar era mai bine altfel.

E uşor a scrie versuri când nimic nu ai a spune. Când nu ai responsabilitatea soluţiei te poţi duce la TV să spui ce vrei. Dar când ştii că vrei ca ţara să treacă repede printr-o situaţie grea, şi ai şi responsabilitatea soluţiei, nu mai este decât ori îţi sumi, ori îţi pui mandatul jos şi pleci. Iar eu mi-am asumat aducerea ţării la cheul linşitit.

Vă mulţumesc mult,  partenerii mei!”