Principalele declaraţii ale domnului
Traian Băsescu, la Întâlnirea organizatorică zonală a PMP, la Timişoara, 21
martie 2015
1.
Referitor la Partidul Mișcarea Populară:
„În primul rând, bine v-am găsit! Este o bucurie să fiu împreună cu dumneavoastră
în calitate de partener. Vreau să fiu foarte clar, partener al dumneavoastră şi
nimic altceva, dar un partener devotat. Aş vrea să ştiţi că nu întâmplător am
venit aici. Este prima întâlnire regională, nu ştiu la câte voi mai fi invitat
sau voi participa, dar vă asigur, am venit să vă încurajez să continuaţi să vă
întâlniţi, să dezbateţi, să vă mai întâlniţi şi, de ce nu, o ocazie ca liderii
dumneavoastră politici să vă spună ce vor, care le sunt obiectivele, şi pe
urmă, dumneavoastră în organizaţii să le puteţi amenda, să puteţi avea idei, să
puteţi avea abordări. Partidul numai aşa va fi viu, dacă va exista o comunicare
continuă.
Sigur, nu vreau să se spună că sunt părintele acestui partid sau că acest
partid este al meu, pentru
că nu este adevărat. Eu am avut doar o idee, plecând de la ceea ce simţeam
aproape instinctive, că România are nevoie de partide noi. De ce? Pentru că noi
am venit în politică la începutul anilor ’90, ne-am încheiat misiunea. Ne-am
atins obiectivele fundamentale pentru România. România este azi în NATO, este
în UE, dar s-a văzut că nu putem face mai mult.
Este o nouă etapă, iar cele ce s-au întâmplat în cei aproape 25 de ani de
tranziţie, pe care eu o
consider încheiată, odată cu alegerile din 16 noiembrie, ceea ce s-a întâmplat
nu mai califică vechea clasă politică să dea soluţiile viitoare ale României.
Este nevoie de partide noi. Atenţie, nu vorbesc de partide cu oameni de
18 ani. Partide noi înseamnă oameni de toate vârstele, dar care nu au
participat la compromisurile tranziţiei. Aşa a putut generaţia mea să atingă
obiectivele de importanţă majoră pentru România, dar acum o nouă structură
politică a ţării trebuie creată. Această nouă structură trebuie să fie o
îmbinare de elan, inteligentă şi experienţă şi, mai ales, trebuie să fie o
structură politică desprinsă de năravurile tranziţiei. Şi n-aş vrea să enumăr
aici năravurile tranziţiei, le ştiţi toţi foarte bine. De aceea cred că astăzi
PMP este al treilea partid al României. Avem PSD, avem PNL şi al treilea partid
ca şi capacitate politică este PMP. Mi-aş dori mult să vă transfer din
experienţa mea şi, în primul rând, să vă spun ce să nu faceţi pentru că
ce să faceţi ştiţi. Dar ce să nu faceţi este extrem de important, până unde
poate merge compromisul politic.
Politică înseamnă şi compromis, dar până unde poate merge, cât de bine
poate fi acomodat
compromisul cu interesul naţional şi nu cu interesul de a fi la Putere, pentru
că uneori există discrepanţă între interesul de a fi la putere al unui grup
politic şi intertesul naţional. România a trecut prin aceste episoade în cei 25
de ani. Slavă Domnului că şi-a atins obiectivele majore, dar România trebuie
consolidată prin schimbare cu partide noi, partide cărora nu li se poate
reproşa compromisul de dincolo de limita acceptabilului. În momentul de faţă nu
există niciun partid vechi în România care să nu fi trecut acea limită. De
aceea, speranţa mea, convingerea mea, este că apariţia acestui
partid a fost necesară. Faptul că e un partid care are vitalitate l-aţi
probat anul trecut. Partidul s-a înregistrat în ianuarie şi, la câteva luni, a
participat la alegerile europarlamentare. A reuşit să câştige două locuri
şi să treacă pragul. Şi la prezidenatiale, de asemenea, aţi reuşit să fiţi
peste 5%. Deci germenii succesului sunt chiar în acest partid. Doar să îi
valorificaţi şi din aceşti germeni să faceţi o plantaţie care generează
creştere şi idei politice valoroase pentru România. O spun cu toată
responsabilitatea şi nu vreau să dezamăgesc pe nimeni: eu nu mai am obiective
politice personale. Dar am considerat că fiind unul dintre cei mai importanţi
lideri politici ai perioadei de tranziţie, am obligaţia să contribui la
creşterea şi lansarea unui nou partid, a unui partid care să fie altceva decât
ce au fost partidele din perioada tranziţiei.”
Vă asigur că dacă vă veţi afirma, dacă lumea vă va recunoaşte în judeţe, în
comune, în municipii, în oraşe, partidul va creşte, dacă vă veţi autolegitima
că partidul vrea să facă altfel de politică. Sunt convins că oamenii au
nevoie de un astfel de partid şi că vor da girul partidului nou creat,
Partidului Mişcarea Populară, dacă acest partid va şti să se
facă bine cunoscut în teritoriu şi va şti să convingă prin oamenii pe care îi
atrage. Altfel spus, voi fi alături de voi până la alegerile parlamentare din
2016, alegeri care vor urma alegerilor locale şi aş sublinia aici, prin prisma
celor două rânduri de alegeri din 2016: veţi fi noua stea a politicii
romaneşti!
În clipa asta va trebui să convingeţi că veţi fi altceva decât PSD sau PNL.
Multă grijă la modul
cum vă selectaţi oamenii, la modul cum vă selectaţi liderii locali, pentru că
altfel nu veţi putea convinge. Atenţie, niciodată nu voi spune că un partid
trebuie format numai din copii de 18 ani. S-a
dovedit în exerciţiul puterii că unul din aspectele esenţiale ale luării
deciziilor corecte este dincolo de experienţă de viaţă. Ori, acest partid
trebuie să fie îmbinarea elanului tinerilor cu experienţa celor care au trecut
o bună parte din viaţă. Cu asta nu-mi rămâne decât să vă doresc mult succes în
evoluţia dumneavoastră. Voi fi alături de voi. Şi aşa cum am făcut până acum,
niciodată nu voi impune decizii politice partidului. Dar întotdeauna după ce se
termină CEN-ul, lunea, cum am făcut şi până acum, mă voi duce să ştiu ce aţi
decis. Atenţie! Nu înainte, după. Pentru a fi bine informat şi să ştiu ce vreţi
să faceti şi unde vă pot susţine. Dragii mei, dincolo de a discuta despre un
partid nou, aş vrea să închei acest punct al intervenţiei mele spunându-vă încă
o dată: nu mai am aspiraţii politice personale. Am însă o obligaţie morală că
după atâta experienţă în politică, să contribui la crearea unui partid
nou, unui partid al viitorului şi nu unui partid al tranziţiei, din
motivele pe care vi le-am spus mai devreme.
2.
Referitor la Consiliul European:
Deşi nu mai am aspiraţii politice, trebuie să vă spun că urmăresc cu interes
evoluţiile pe scena
politica internă, pe scena politică europeană şi pe scena globală. Cel mai
proaspăt eveniment este ultimul Consiliu European care s-a desfăşurat la
Bruxelles pe 19 şi pe 20.
De ce vă vorbesc despre acest eveniment? Pentru că partidele din România nu iau
în seamă Consiliile Europene şi concluziile acestora. Partidele şi românii
trăiesc aproape în afara dezbaterilor europene iar, spre exemplu, la ultimul
Consiliu s-au discutat lucruri extrem de importante pe care românii ar trebui
să le ştie, pe care guvernele ar trebui să le facă bine cunoscute cetăţenilor,
pentru că ele au implicaţie pentru ţară. Acolo nu se discută degeaba.
Fiecare Consiliu cu tematica lui are rezonanţă în ceea ce urmează să se
întâmple în fiecare ţară. Şi vă voi spune câteva elemente legate de ultimul
Consiliu. Poate că n-aş fi abordat acest subiect dacă nu s-ar fi strecurat în
concluzii un lucru care, cred eu, România nu avea dreptul să-l accepte. Deci,
ultimul Consiliu European. Câteva teme: uniunea energetică, semestrul european,
creşterea economică şi locurile de muncă, politica europeană de vecinătate,
teme de mare interes pentru noi prin prisma republicii Moldova, problematica
Rusia-Ukraina şi Libia.
În ceea ce priveşte uniunea energetică. Aici s-au făcut abordări extrem de
generale care vizează
crearea pieţei unice energetice. Şi dimensiunile acestei pieţe unice energetică
sunt securitatea energetica-cel mai important element, precum şi solidaritatea
şi încrederea între membrii UE. Solidaritate şi încredere! Un alt pilon
este o piaţă a energiei deplin integrată. Adică nicio ţara să nu fie în riscul
de a rămâne fără energie electrică, sau fără gaze, ceea ce înseamnă o puternică
politica de interconectare între sistemele energetice ale ţărilor. Spre
exemplu, tări izolate, cum ar fi Portugalia, chiar Spania, sau de ce nu,
Republica Moldova, care nici măcar nu a fost pomenită în acest Consiliu din acest
punct de vedere, deşi s-a discutat despre parteneriatul estic.
Eficienţa energetică este un alt pilon al politicii energetice europene,
reducerea emisiei de carbon precum şi cercetarea-inovarea în acest domeniu.
Unde cred eu că România a ratat la acest Consiliu. A lăsat să meargă
dezbaterea, concluziile, fără a cere şi interconectarea ţărilor din
parteneriatul estic. Sigur, nu toate ar fi vrut să o facă, dar pentru România
era de importanţă majoră ca Republica Moldova să aibă perspectiva
interconectării la piaţa unică energetică, cu atât mai mult cu cât noi am
început acest proces.
Odată introdus în concluziile Consiliului European, ar fi existat şi beneficiul
finanţării mult mai
facile a proiectelor de interconectare pe energia electrică şi pe gaze. Ce am
făcut până acum este preponderent pe bani romaneşti, cu mici contribuţii
europene pentru parte moldoveană, dar conform conceptului “ două state, o
singură naţiune”, România trebuia să se gândească şi la fraţii de peste Prut,
că trebuie accelerat acest proces de interconectare a Republicii Moldova.
La acest capitol, al realizării pieţei unice energetice, dimcolo de reproşul pe
care îl fac celor care au pregătit Consiliul European din partea României, şi
celui care a reprezentat România în Consiliu, mai este un element important şi
anume la punctul 2t se vorbeşte despre confidenţialitatea informaţiilor
comerciale care trebuie strict păstrată.
„Dragii mei, este total împotriva intereselor României o astfel de menţiune în
concluzii şi vă
garantez că dacă aş fi fost la şedinţă CE o astfel de menţiune n-ar fi fost în
concluzii. Vreau să ştiţi de ce este riscantă o astfel de garantare a
confidenţialităţii aspectelor comerciale? Pentru că aici e vorba de preţ,
iar cei care au introdus această formulare sunt cei care beneficiază mai
mici din partea Federaţiei Ruse. Vă asigur că sunt ţări care cumpără mia
de metri cubi cu 300 de dolari şi ţări care cumpără mia de metri cubi cu 400 de
dolari în UE. Dar ţările care cumpără cu 300 de dolari sunt ţări care vor face
un joc median în raport cu Federartia Rusă.
De multe ori se vor gândi la avantajele economice pe care le au, şi asta ne
demonstrează încă o data ceea ce spuneam acum câţiva ani, că din punct de
vedere politic Gazpromul este mai puternic decât Armata Roşie. Iată că acum s-a
demonstrat prin includerea în Consiliu a acestui factor perturbator şi care nu
mai este un element de solidaritate între membrii UE. Este un element care ne
va face pe toţi să negociem pe sub masă cu Federaţia Rusă, făcând concesii pentru
a obţine gaze mai ieftine. Şi dacă în UE sunt ţări care cumpărţă gaze cu 300 $
mia de metri cubi, şi altele cu 400 $ , va întreb cu ce tupeu ne cere cineva
astăzi să liberalizăm preţul la gaze? Care este motivul când ni se cântă
povestea pieţei unice liberalizate, dar sunt state care cumpara mai ieftin mia
de metri cubi? Poate cumpăra gaze mai ieftine decât le produce Romgazul în
România.
„Dragii mei, aceste sunt lucruri pe care un partid nou le observă şi le
condamnă. Iar eu v-o spun
de aici, de la Timişoara. România are obligaţia să facă să se revină asupra
acestui subiect, pentru că nu este o poveste. Eu pot să vă spun nume de ţări
care primesc gaze de la ruşi cu 310 $ mia de metri cubi şi tari care primesc cu
380 $. Şi România care probabil este tot în jur de 380-390$. Cum stăm în
competiţie economică cu aceste ţări care altfel ne spun să fie echitate, să fie
liberalizat preţul la gaze, că altfel nu este concurenţă loială pe piaţa
europeană. Aici soluţia corectă era: ori pentru UE se negociază pentru toate
statele un singur preţ Comisia Europeană în relaţia cu Federaţia Rusă,
ori fiecare stat prezintă contractul de achiziţie de gaze de la Gazprom la
Comisia Europeană care să fie singura care să poată sancţiona eventuale
incorectitudini în negociere. Vă asigur că acolo unde preţurile sunt mici
există şi concesii făcute Federaţiei Ruse. Iar pentru România concesiile făcute
Federaţiei Ruse sunt la fel de dăunătoare că ameninţările militare care
sunt în Ucraina sau în Transnistria. Aş vrea să fiţi un partid care ştie ce se
întâmplă în UE.
S-a discutat un alt subiect legat de semesterul european, creştere economică şi
creare de locuri de munca. Primul lucru despre care se vorbeşte cunt
investiţiile, ca singură soluţie de creare a locurilor de muncă. Ce am făcut
noi anul trecut? Fiind an electoral am redus investiţiile cu 30% şi am făcut
pomeni electorale, doar, doar vom câştiga prezidenţialele. Slavă Domnului că nu
le-a câştigat cel care o făcea pe samariteanul pe bani publici, dar a
sacrificat ţara. Să ştiţi că o ţară ca România nu poate suporta ani consecutivi
de reducere a investiţiilor, iar dacă mă uit la ce s-a întâmplat în prima parte
a anului, se pare că dl. Victor Viorel Ponta ne pregăteşte pentru un alt an cu
investiţii reduse. Obligaţia zero a oricărui stat sunt în momentul de faţă, cel
mai important lucru este să creeze
locuri de muncă, şi avem şi cu ce. Toţi domnii aceştia care-şi trâmbiţează
succesele, se pregătesc astăzi să justifice la sfârşitul anului cum am pierdut
peste 3,2 miliarde euro, bani pe care nu i-am cheltuit din alocaarea de
la UE pentru perioada 2007-2013.Cam atât va pierde România cu bani necheltuiţi
iar astăzi nu mai poate da nimeni vina pe guvernul Boc. Slavă Domnului,
ce s-a absorbit până acum s-a făcut în contracte din timpul guvernului Boc şi
vor termina anul cu 4 ani de guvernare. După 4 ani de guvernare nu mai poţi da
vina pe nimeni şi aş vrea să văd cum vor fi traşi la răspundere cei care vor
pierde peste 3 miliarde de euro, ca urmare a incapacităţii administrative şi a
credinţei ca dând din gură pot face politică. Sigur, sunt multe alte elemente,
dar am vrut să vă atrag atenţia asupra lucrurilor extrem de importante pentru
ţară, Spre exemplu, creşterea eficienţei energetice. Una dintre cele mai
importante resurse de creştere a eficienţei energetice pe care o are România
este izolarea blocurilor. Din păcate, primarii îşi aduc aminte de aceste
lucruri numai înainte de alegeri. Aici este o resursă colosală de creştere a
eficienţei energetice. N-aş mai vorbi foarte mult depsre acest Consiliu, pe
site-ul Consiliului European găsiţi concluziile. Şi vă rog, pe cei care vreţi
să fiţi cu adevărat lideri, citiţi de fiecare dată concluziile Consiliului
European pentru că veţi vedea ce are de făcut România în perioada următoare. România
nu se poate eschiva de la îndeplinirea deciziilor Consiliului European. Ce cred
eu că este foarte important de susţinut în perioada următoare.
Dincolo de utilizarea resurselor financiare pentru crearea locurilor de muncă,
lucru esenţial
pentru România, numai crearea de locuri de muncă asigura venituri în bugetul de
stat, asigura creşterea consumului, susţine deficitul la fondul de pensii.
3.
Referitor la legea sănătații
Este imperios necesară o lege a sănătăţii. Am încercat împreună cu Emil Boc în
primele luni ale
anului 2012 să mergem pe asumarea răspunderii. Din păcate a venit un val care a
stopat posibilitatea de a promova această lege, dar v-aş sugera să o asumaţi,
pentru că sistemul de sănătate din România este încă bolnav, fără competiţie în
interiorul lui, fără modernizare, nu se va întâmpla nimic bun.
4.
Referitor la revizuirea Constituţiei
S-au aşezat băieţii la masă fără să ţină cont de Referendumul din 2009. Eu nu
cred că este posibil ca la Curtea Constituţională să fie validat un proiect de
revizuire a Constitutei care nu ţine cont de Referendumul din 2009 şi vă
reamintesc: 300 de parlamentari şi o singură Cameră. Eu voi susţine în
continuare acest pentru că sunt convins că este corect şi este ce-i trebuie
României. Dacă şi partidul îl va prelua, vom fi parteneri şi la această
problemă.
5.
Referitor la introducerea votului prin
corespondenţă
Cea mai mare demonstraţie de nesimţire a clasei politice, dacă alegerile din
2016 s-ar desfăşura
fără ca romanii din diaspora să poată să voteze prin corespondenţa. Semnalul
dat pe 16 noiembrie este unul net, fără echivoc, şi este echivalent cu forţa pe
care o are Referendumul din 2009 cu privire la Parlamentul unicameral şi 300 de
parlamentari.
6.
Referitor la susținerea statului de drept
Nu mai puţin important este să continuăm susţinerea statului de drept. Este
esenţial ce s-a realizat în justiţie, fie că vorbim de parchete, fie că vorbim
de instanţele de judecată, fie că vorbim de instituţiile care sprijină
funcţionarea justiţiei. (SRI, Poliţie). Am văzut că unii încearcă să spună că
abia după instalarea noului Preşedinte a început lupta anticorupţie. Sigur,
este un demers politic al unora care cred că pot amăgi populaţia. Ca să poată
funcţiona justiţia au fost necesari ani de zile, în care să consolidezi
instituţiile care ţin de justiţie, legislaţia, încrederea judecătorilor şi a
procurorilor că sunt independenţi. Eu nu spun că avem o justiţie perfectă. În
mod categoric sunt lucruri de ajustat, dar de aici până la a încerca să schimbi
legislaţie, să pun iar sub control sau să împiedic justiţia să meargă înaintea
celor care au comis fraude este o cale lungă şi acest partid trebuie să fie un
promotor al ideii de consolidare a justiţiei.
7.
Referitor la mandatul lui său de
Președinte al României
Pentru că am spus că sunt hotărât să-mi apăr mandatul, am văzut un atac al
plagiatorului Victor
Viorel Ponta legat de regimul negru Băsescu şi dezastrele care s-au întâmplat.
Aş vrea să clarific în faţa dumneavoastră. Din 10 ani, 4 ani l-am avut
Prim-ministru pe Tăriceanu, actualul aliat al dlui Ponta. Doi ani şi 8 luni
Prim-Ministru a fost Victor Viorel Ponta. Şi au mai rămas 3 ani şi 4 luni
pentru guvernarea Boc. Din aceştia, un an Victor Viorel Ponta a fost membru în
guvernul PDL-PSD. Mai rămân 2 ani şi jumătate de regim Boc. Şi asta vă poate
explica, poate, bătălia cumplită pe care am avut-o cu un parlament care tot
timpul mi-a fost ostil pur şi simplu, pentru că începuse să funcţioneze
justiţia. Deci minciuna asta, despre ce regim vrea să vorbească? Trebuie să fii
caraghios să crezi că toţi romanii sunt ca tine. Ca tine micinosi, am
vrut să zic.
Legat de mandatul meu de 10 ani, poate aveţi şi dv. nevoie să explicaţi parteneriatul
cu mine şi
poate afla şi Victor Viorel Ponta ce s-a întâmplat. În 2004 am luat tara de la
Ion Iliescu şi Adrian Năstase, aşa cum am luat-o. În 2007, cu mine Preşedinte,
ţară a intrat în UE. Nu era nici Ponta pe acolo, nici Iliescu şi nici Năstase când
am semnat în 2005 aderarea iar la 1 ianuarie 2007 am devenit membrii UE. Poate
că regim negru după Ponta înseamnă că am semnat parteneriatul strategic cu SUA
pentru secolul 21. Poate pentru ponta este un element de regim negru care a
făcut rău ţării. Pentru mine este un element de mândrie. Poate pentru că am
semnat parteneriatul strategic cu Marea Britanie. Pentru mine este un element
de mândrie. Poate este un regim care a făcut rău ţării pentru că am semnat
parteneriate strategice cu Polonia, cu Turcia, Coreea de Sud, iar cea din urmă
a avut ca efect deblocarea situaţiei ca Ford să investească la Craiova. Poate
pentru dânsul acestea sunt lucruri rele. Pentru mine sunt elemente de mândrie.
Poate pentru prochinezul Ponta, mai anul trecut erau valuri, valuri de
investitori chinezi. Făceau de toate, şi autostrăzi şi reactoare nucleare şi
nici nu mai avea nevoie de America, ba chiar le dădeau şi armament să se apere.
Pentru mine este un element de mândrie că am aprobat şi că la terminarea
mandatului Baza de la Deveselu era în curs de construcţie. Poate pentru Victor
Viorel Ponta este ingrijoratoe că am aprobat baza de la Kogalniceani unde
astăzi sunt 1000 de puşcaşi marini gata să participe la apărarea României.
Poate că-l deranjează că mi-am permis să condamn comunismul şi să-l consider un
regim ilegitim şi criminal.
Poate îl deranjează că s-au predat cele 3 milioane de dosare ale romanilor
făcute de fosta
securitate. Poate îl deranjează că s-a câştigat procesul de la Haga şi România
are o suprafaţă mai mare cu 10.000 de Km pătraţi în Marea Neagră. Acolo s-au
găsit gaze. România are perspectiva
independenţei energetice. Poate îl deranjează că am primit o ţară în care
justiţia era la cheremul politicienilor şi am lăsat o ţară în care politicienii
sunt la cheremul justiţiei.
Eu sunt convins că mi-am făcut datoria şi fără a spune că avem o justiţie
perfectă, însuşi DNA-ul spune, avem o rată de eşec de 10%. Dacă din 4000 de
oameni, sunt 400 de oameni acuzaţi iniţial pe nedrept, sunt convins că vor
ajunge şi la 1% rata de esec. Dar era mai bine când tremurau procurorii de
teamă politicienilor? Nu era mai bine. E mai bine să tremure politicienii de
teamă procurorilor. E mă sănătos pentru ţară.
În timpul mandatului pe care îl blamează atât, România a dobândit 4 Coduri
pentru justiţie, are o nouă lege a Educaţiei, are o nouă lege a pensiilor şi
trebuie să se ştie că indexările de la 1 ianuarie se dau pentru că există
această lege din timpul lui Boc, pe care îl persiflează mereu, dar poate afla
şi pensionarii care sunt îndârjiţi încă. Poate îl că îl deranjează pe Victor
Viorel Ponta că s-a liberalizat piaţa forţei de muncă. Sigur nu-i puţin lucru.
A fost un act politic extrem de dificil, în care ştiam că ne vom îndepărta
liderii de sindicat, dar ştiam că era necesar României pentru a nu cădea în
păcatul şomajului de două cifre. Şi am făcut-o, şi sunt mândru pentru asta.
Şi aş mai aduce aminte: anul 2004, la sfârşitul lui mi-am preluat eu mandatul.
Inflaţia era de 11,9%. Am predat mandatul în decembrie 2014, inflaţia era
1,07%. Altă ţară, altă economie! PIB-ul României era în 2004 de 61,4 miliarde
euro, în 2014 era 150, 2 miliarde euro. Poate asta nu-i place lui Victor Viorel
Ponta, dar economia a crescut de două ori şi jumătate. Poate nu-i place
lui Ponta faptul că în 2004 rezervă avlutara a României era de 17 miliarde. La
plecarea mea a fost de 32 de miliarde.
Poate nu-i place lui Victor Viorel Ponta că în 2004 exporturile erau de 10
miliarde, iar im 2014 România a exportat de 47 miliarde euro, de 4,7 ori
mai mult.
Păi Victor Viorel, ce am făcut eu rău în ţara asta, frate? În afară de faptul
că n-am făcut
compromisuri cu găştile din partide. Ce rău v-am făcut? Ştiu de ce mă urâţi. Că
n-am făcut compromisuri cu voi. Nu le voi face nici de acum înainte.
Am dat acest răspuns în faţa dvs., ca să ştiţi că parteneriatul nostru are o
bază solidă. Sunt un om căruia nu-i este ruşine de mandatele lui, chiar dacă
are regrete că pe timpul crizei am fost nevoit să susţin măsuri extrem de
grele, dar i-am făcut pe romani să nu fie umiliţi.
Uitaţi-vă la
o ţară care nu a făcut ce trebuie, unde ne ducem în concediu vară, grecia. Mai
uitati-va în Portugalia şi Spania. N-au luat măsurile care au trebuit luate pe
vârful crizei şi acum se
târâie. După măsurile din 2010 România a trecut la un interval de 16 luni de
creştere economică. Am fost ţara care a trecut cel mai repede de la depresie şi
a reluat creşterea economică. Şi va rog să mă credeţi, că deşi ştiu ca romanii
nu au înţeles şi nu au acceptat acele măsuri şi poate că sunt greu de acceptat,
dar astăzi am conştiinţa împăcată că am făcut ce a trebuit ca România să nu
rămână în băltirea crizei. Sigur, o să vedeţi o groază de destepţi la tv, care
spun că se putea şi altfel, dar era mai bine altfel.
E uşor a scrie versuri când nimic nu ai a spune. Când nu ai responsabilitatea
soluţiei te poţi duce la TV să spui ce vrei. Dar când ştii că vrei ca ţara să
treacă repede printr-o situaţie grea, şi ai şi responsabilitatea soluţiei, nu
mai este decât ori îţi sumi, ori îţi pui mandatul jos şi pleci. Iar eu mi-am
asumat aducerea ţării la cheul linşitit.
Vă mulţumesc mult, partenerii mei!”
