Bilantul USL in educatie

Invatamantul romanesc in criza profunda

Scoala, element de securitate nationala

Educatia si formarea profesionala stau la baza unei piete a muncii performante si atractive. Piata muncii sta la baza economiei, iar economia este evident principal element care afecteaza securitatea nationala.

Investitorii romani si straini isi calibreaza investitiile si in functie de existenta in piata muncii a  necesarului de forta de munca ceruta de investitia respectiva.

Privite sub acest aspect, scoala, educatia, formarea profesionala sunt elemente care stau la baza sigurantei  nationale, a nivelului de trai a populatiei.

Scoala s-a degradat pana la un nivel inadmisibil

In ultimii 2-3 ani fenomenele negative din scoli si universitati s-au agravat in mod dramatic.

Modificarea unor articole esentiale din Legea Educatiei Nationale, fara a tine cont de faptul ca acestea reverbereaza in alte zeci, poate sute de articole din Lege, alte legi  si legislatie secundara, a condus la un talmes-balmes legislativ din care putini  mai inteleg ceva.

Un exemplu, trecerea clasei a IX-a la gimnaziu sau ramanerea ei la liceu, are implicatii in  zeci de articole legate de aceasta trecere, dar nimeni nu pare sa faca efortul necesar de a corela articolele legate de aceasta optiune.

1.     Abandon scolar de 30% la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a.

Desi vizibil din anii anteriori, in 2013 fenomenul a explodat, pur si simplu, ajungandu-se la un procent inacceptabil de abandon scolar in invatamantul obligatoriu.

60.000 de elevi si familiile lor, diferenta de la 206.000 elevi aflati in clasa a VIII-a si 146.000 inscrisi la repartizarea computerizata pentru clasa a IX-a,  au considerat ca nu merita efortul si banii sa urmeze liceul, in conditiile in care nu obtin, la sfarsitul studiilor, competentele si calificarile cerute de angajatorii privati din economie.

Cum scoala profesionala este proiectata sa absoarba elevi care au terminat clasa a IX-a, avem un segment urias de elevi absolventi de gimnaziu, in varsta de 14-15 ani, care nu au nicio calificare si nici varsta ceruta de Codul Muncii pentru acces in piata muncii. Ce fac acesti tineri in continuare, nimeni nu pare sa-si puna problema si sa si raspunda la ea.

2.     Liceele si Colegiile tehnice se depopuleaza

Desi cifrele de scolarizare reprezinta un instrument al politicii de stat in domeniul educatiei, Liceele si Colegiile tehnice au primit mai putine locuri, comparativ cu filierele teoretice si vocationale. Chiar si asa, nu s-au ocupat nici acestea, pentru ca filiera tehnologica a liceelor presupune intreite sarcini de invatare: curricula teoretica generala, curricula teoretica tehnica si instruirea practica, puse in sarcina elevilor cu mediile cele mai mici de intrare la liceu.

In aceste conditii, tinerii nu reusesc sa se pregateasca pentru absolvirea unui bacalaureat teoretic si de aici procentele extrem de scazute de promovare a examenului de bacalaureat in liceele tehnologice.

Cum baza materiala de instruire practica si maistrii instructori sunt de proasta calitate, tinerii nu reusesc nici  sa invete o meserie temeinic, astfel incat sa faca fata cerintelor angajatorilor.

In aceste conditii, tinerii renunta sa urmeze filiera tehnologica a liceelor, lipsind piata muncii de muncitorii calificati de care are nevoie stringenta.

Fiind deja in al treilea an in care nu se realizeaza planul de scolarizare la clasa a IX-a la liceele tehnologice, avand 56 de licee cu procent zero de promovare la bacalaureat, si alte zeci cu procente de pana in 15%, se pune problema ce facem cu aceste licee?

3.     Rezultate extrem de slabe la Bacalaureat, la liceele tehnice

56  de Licee si Colegii tehnice au inregistrat ZERO promovati la examenul de Bacalaureat, si alte zeci procente de promovare sub 15%.

Nu este admisibil ca din bani publici sa functioneze unitati scolare cu randament ZERO sau aproape de ZERO.

Este al doilea an consecutiv cand se inregistreaza astfel de rezultate inacceptabile, fara ca Ministerul Educatiei sa propuna o solutie de remediere, desi este vorba de bani publici aruncati pe fereastra.

4.     Evaluarea nerealista in scoala

Nu s-a reusit instalarea unui sistem standardizat, unitar, informatizat, de evaluare a elevilor si profesorilor, nereusita cu mare impact negativ.

Astfel, ierarhia mediilor de intrare la liceu, rezultata din media artimetica a notelor de la Evaluarea Nationala si media claselor V-VIII, ne arata procente mirobolante: 38% dintre elevi au medii in plaja 9-10, 61% au medii intre 8-10, 77% au medii intre 7-10.

Aceste medii au fost afectate negativ de Evaluarea Nationala, mediile claselor V-VIII sunt chiar peste aceste procente, cu 10-15% si mai mari!

Daca ar fi reale, nu se poate explica de ce 30% abandoneaza scoala dupa clasa a VIII-a, cand au o situatie scolare asa de buna!

In realitate notarea si evaluarea in scoala romaneasca este total lipsita de credibilitate, altereaza nepermis  parerea elevilor si parintilor asupra potentialului tinerilor, trimitandu-i pe trasee educationale care nu li se potrivesc.

Ce se intampla pe parcursul liceului, daca astfel de rezultate exceptionale se transforma la Bacalaureat intr-un mediocru procent de promovare, cu zeci de unitati cu randamant ZERO sau aproape de ZERO?

Nu exista analize si explicatii ale acestor diferente uriase de evaluare.

Exemplu de evaluare necredibila, de data aceasta la examenul de Bacalaureat, in judetul Gorj.

La filiera teoretică, judetul Gorj  s-a clasat pe primul loc pe ţara, cu un procent de 93,82%.

Colegiul Naţional Motru, 94,15% , Colegiul National Târgu Cărbuneşti, 91,84%, Liceul Tehnologic din Bustuchin,  85,33%, Liceul cu program sportiv din Tg. Jiu,  82,65%,  Liceul Tehnologic Roşia de Amaradia, 78,13%, Liceul Tehnologic din Baia de Fier, 74,77%!

Toate aceste rezultate au fost  obtinute in timp ce zeci de  licee, inclusiv din Bucuresti au zero sau aproape de zero promovare la Bacalaureat.

La filiera tehnologica, judetul Teleorman are 7,68% procent de promovare, iar judetul Cluj 49,37%, aproape de sapte ori mai mare, desi este vorba de zeci de mii de subiecti.

Pot fi rezultate corecte, dar suspiciuni si semne de intrebare ridica, astfel ca recorectarea si reverificarea tezelor este strict necesara.

Diferenţele uriaşe între procentele de promovare, atunci când este vorba de un număr mare de subiecţi, nu pot fi acceptate.

Nu este drept ca elevii şi profesorii cinstiţi, corecţi, demni şi verticali să fie sancţionaţi de societate prin pierderea locurilor fără taxe de la facultăţile solicitate.

Să le râdă în nas colegii lor de la liceele unde s-a copiat masiv, astfel încât cinstea şi corectitudinea să fie batjocorite, în loc să fie lăudate şi apreciate.

Acesta e lucrul grav care se întâmplă în urma acestor examene.

Ministrul Educatiei si Guvernul au posibilitatea sa controleze ce s-a intamplat, verificand si recorectand tezele de la aceste unitati scolare. N-o fac, se dovedesc complici cu frauda, hotia si coruptia.

5.     Examenul de bacalaureat promovat de putini elevi

Fuga de scoala si examene a tinerilor se manifesta si la examenul de bacalaureat, la care nu se prezinta toti elevii care ar avea dreptul. Fie pentru ca nu se simt pregatiti sa faca fata examenului, fie pentru ca piata muncii actioneaza ca un reglator de ultima instanta, avertizand tinerii ca nu le sunt utile diplomele si abilitatile obtinute in scoala, pentru obtinerea unui job decent la angajatorii privati. Si atunci, de ce consumul de efort, stres si bani?

In acelasi timp a disparut si atractia pentru diplomele universitare, nici acestea nu mai sunt luate in seama, in mod automat, de catre angajatorii privati.

Consecinta imediata este ca „fabricile de diplome” se desfiinteaza, nu se ocupa nici locurile fara taxe la universitati, astfel ca structura institutiilor de educatie si formare profesionala tinde sa fie izomorfa cu structura pietei muncii.

6.     Curriculumul scolar inadecvat contextului economic si social, indeparteaza tinerii de scoala

Sa nu schimbi curriculumul 23 de ani, cu altul adecvat noilor realitati economico-soaciale, cerut de provocarile globalizarii si ale diverselor crize mondiale, de piata muncii, de interesele beneficiarilor sistemelor educationale si de formare profesionala, este o trista „performanta”, care afecteaza grav calitatea invatamantului romanesc.

Nici un  ministru din cei multi care  s-au perindat la Ministerul Educatiei n-au fost in stare sa coordoneze aceasta actiune de maxima importanta, astfel incat si acum suntem incremeniti in tiparele curriculare anterioare anilor 90.

7.     Salarizarea profesorilor nelegata de performanta si rezultatele muncii duce la slabirea calitatii corpului profesoral

Principalul „motor” al evolutiei profesionale, al autoformarii continue a cadrelor didactice, acum ca ne gasim in era internetului,  este motivatia salariala. In absenta acestui „motor” propriu societatii capitaliste, totul  este iluzie, mistificare, ipocrizie si minciuna. Principiul capitalist, altminteri sanatos, al obtinerii de foloase maxime cu eforturi minime actioneaza peste tot, inclusiv in invatamant. Daca managementul de varf si local nu tine cont de acest principiu, nu vom progresa niciodata.

8.     Politizarea managementului, o alta cauza a mediocritatii in care se scufunda scoala

In vara anului 2012 au fost schimbati din functii toti Inspectorii Generali si 5000 de directori de scoli, fara concurs, cu politruci de partid, loiali partidului care i-a propus, dar fara competente manageriale si profesionale. Ideea ca daca apartii partidului aflat la putere esti si bun profesionist este pe cat de gresita pe atat de nociva pentru evolutia pozitiva a societatii.

S-a tot discutat ca functiile in care se fac numiri politice se opresc la secretarii de stat, dar fara consecinte practice. S-a ajuns sa fie angajati pe criterii politice pana si portarii si personalul de ingrijire al unitatilor scolare.

9.     Reinventarea scolii profesionale

Este clar acum ca prabusirea formarii profesionale a inceput in 2003, cand Ecaterina Andronescu a desfiintat Scoala Profesionala si a inlocuit-o cu o struto-camila, Scoala de Arte si Meserii, cu finalitate intr-un Bacalaureat fraudat si apoi la fabricile de diplome universitare.

In momentul de fata exista Scoala Profesionala,  reinfiintata de legea Educatiei Nationale, inclusiv prin legislatia secundara aferenta, consecutiva clasei a IX-a, dar care nu-i poate primi pe absolventii clasei a VIII-a, care au decis ca nu merita sa mearga la liceu in clasa a IX-a.

Ce se poate face pentru a recupera acesti absolventi de opt clase, 30%, care nu considera liceul un traseu educational convenabil? Este datoria Ministerului Educatie sa ofere raspunsul la aceasta intrebare.

10.                        Invatamantul rural

In mediul rural locuieste 40% din populatia Romaniei, cu o contributie la PIB de 10%. Dar din bugetul de stat consuma pentru servicii sociale, ajutoare garantate de tot felul, probabil 30-40%.

Cum disproportia este vadita, statul trebuie sa gaseasca si aplice politici de schimbare a acestei situatii.

Cum potentialul agricol al Romaniei este imens, formarea profesionala pentru productia si prelucrarea materiei prime agro-zootehnice trebuie sa se realizeze tot in mediul rural.

De aici necesitatea gasirii acelor politici publice care sa asigure forta de munca mediu si superior calificata, pentru a asigura dezvoltarea comunelor mari pana la stadiul de orase, avand in vedere si o posibila criza alimentara globala.

Dupa unele aprecieri, Romania are un potential urias, de a asigura hrana a 80 de milioane de cetatenu ai UE, oportunitate care trebuie exploatata si avuta in vedere inca de acum.

Concluzii

Blocarea functionarii Legii Educatiei Nationale constituie bomboana pe coliva educatiei si formarii profesionale din Romania.

In locul unei perspective clare si a etapizarii aplicarii masurilor prevazute de aceasta Lege, nu se mai stie ce se aplica si ce nu, ce se intampla cu noul Curriculum National, cand si daca va intra in vigoare trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, ce facem cu intrarea in functionare deplina a Scolii Profesionale si o gama intreaga de alte probleme neclare, prevederi care, pentru intrarea in vigoare, necesita pregatiri de cativa ani.

Ministerul Educatiei si Guvernul Romaniei trebuie sa decida rapid pe ce drum o ia educatia si formarea profesionala, elemente care afecteaza securitatea nationala.

In caz contrar, demonstreaza incompetenta si neputinta de a gestiona problematica educatiei si formarii profesionale.

Ponta, din gafa in gafa

Dupa gafele recente privind ancheta penala de la Liceul Bolintineanu si amenintarea ca „trimit DNA-ul pe capul sefului de la CFR Marfa”, alte doua gafe monumentale s-au nascut din capul lui Victor Ponta, care nu pricepe nici lovit ce inseamna separatia puterilor in stat si statul de drept. El stie una si buna, ca trebuie sa ai toata puterea, nu doar guvernarea, sa preiei controlul politic la DNA, ca sa poti sa furi ultimele active ale statului si sa fraudezi bugetele publice, in folosul activului de partid si a clientelei politice.

Desi tanar, i-a ramas in cap de la comunisti urmatoarea axioma: 

„in tara mea si cu partidul meu la putere nu am a da socoteala cuiva. Nici justitiei”.

A venit din concediu cu marota ca Presedintele Basescu ii va face dosar penal lui Silaghi, auzind ca va fi chemat la DNA si, mai grav, a declarat cu subiect si predicat ca Basescu i-a facut dosar penal medicului Branisteanu.

Argumente  de bun simt.

 Traian Basescu mai sta un an in functie, nu salarizeaza, nu avanseaza in grad, nu evalueaza magistrati, a semnat propunerile lui Ponta pentru sefii parchetelor, de ce l-ar asculta procurorii si judecatorii?

Dar hai sa presupunem ca are doi trei procurori care-l asculta. Acestia au sefi de sectie si apoi, procurori generali, care pot infirma solutia „impusa” de Basescu. 

Sa zicem ca toti procurorii asculta de Basescu. Odata ajuns in instanta, daca probele sunt netemeinice si nelegale, toata afacerea este data pe fata.

Sunt zeci de judecatori care judeca o cauza, de regula repartizati aleatoriu, cum sa asculte toti de Basescu?

Un biletel roz a ajuns la Udrea de la Tariceanu, si acela a fost dat in vileag, ca si convorbirea din biroul lui Tariceanu despre Patriciu, la care a asistat Monica Macovei.

Cum poti tine secrete asa interventii?

Doar o minte tulbure poate crede asa ceva.

Despre medicul Branisteanu chiar Nastase a declarat ca nu i-a facut nimic, deoarece l-a salvat politistul care a sarit sa-i ia arma. O tara intreaga l-a vazut la tv-uri, viu si nevatamat. Si atunci, sa tii o saptamana in spital un arestat, fara motive medicale intemeiate, nu inseamna  favorizarea infractorului? Si-a facut-o cu propria vointa, nu era nevoie de interventia cuiva.

Realitatea este alta. 

Ponta incearca sa abureasca in continuare pe acei romani, mai slabi de inger, care se uita la tot ce scoate din gura, fara sa gandeasca sau sa cantareasca ce spune.

Cati or mai fi asa de hipnotizati, incat sa nu judece cu propria dotare ce se intampla?

Vom vedea la europarlamentare.

Pe oficialii UE si americani nu are cum sa-i imbrobodeasca. Fara „paraciosii” de Macovei si altii, deja in cancelariile occidentale a fost notata gafa monumentala a lui Ponta, prin care acuza presedintele tarii ca face dosare penale.

Increderea in justitia romana a cetatenilor simpli, a investitorilor, s-a spulberat aproape instantaneu. Ce justitie e asta in care presedintele face dosare penale?  Sau, alternativ, ce premier mai este si acesta care emite bazaconii monumentale?

Sau asta a si vrut Ponta? Sa decredibilizeze justitia, urmand in viitor un atac puternic asupra presedintelui si justitiei, mai virulent comparativ cu acela din vara trecuta? 

E posibil si acest scenariu.

Ponta a batut palma cu PNL-Voiculescu si declara razboi justitiei

In vacanta tocmai incheiata, Ponta a luat cea mai nefericita decizie, care-i va ingropa definitiv cariera politica: a batut palma cu PNL-Voiculescu si a inceput asaltul asupra justitiei.

Context

Speranta ca odata plantat tata Nitu („Nupu”) la carma Parchetului General, acesta va domoli elanul DNA, s-a spulberat.

Defilarea familiei Voiculescu pe la sediul DNA, tremuratul lui Ciuvica in fata aceluiasi sediu, condamnarea lui Fenechiu, apropierea finalizarii dosarului ICA, iminenta trimitere in instanta a dosarului Dragnea, dosar care contine, posibil, interceptari compromitatoare si pentru Victor Ponta, trimiterea la ICCJ a contestatiei privind solutionarea plagiatului lui Ponta, arestarea directorului adjunct de la APIA, mana stanga a lui Voiculescu, procesele privind incompatibilitatile primarilor si sefilor de CJ ai USL,  toate aceste fapte si probabil si altele,  cunoscute sau nu publicului, i-au facut pe Antonescu-Voiculescu sa-i dea un ultimatum lui Ponta. 

In plus, toate planurile de acaparare a ultimelor active din economia comunista si mulgerea bugetului de stat prin contracte si functii publice se duc de rapa, daca DNA aresteaza, unul cate unul, pionii plantati in functiile care permit accesul la bani publici.

Ultimatumul consta in: declara razboi justitiei si lui Basescu, cu orice costuri, sau la 1 septembie zboara din functie printr-o motiune de cenzura, USL continua guvernarea cu alt premier, sau, si mai rau, PSD zboara de la guvernare si se cauta o alta majoritate.

Pus cu spatele la zid, Ponta a acceptat si a venit in tara chitit sa duca la indeplinire planul stabilit cu Antonescu si Voiculescu.

Ce rol are Basescu, in tot acest scenariu?

Doar faptul ca e port-drapelul independentei justitiei. Lovind in Basescu, Ponta loveste prin ricoseu in justitie, care, nu-i asa, serveste interesele lui Basescu si a sustinatorilor sai. Aceasta e tinta finala, nu Basescu, care nu are prerogative sa se opuna planurilor de furt din bugetul de stat ale USL. Doar DNA are aceasta capacitate si, mai nou, impreuna cu SRI.

Acuza ca Basescu i-a facut dosar lui Branisteanu este cusuta cu ata alba, toata lumea a vazut la tv-uri ca Nastase n-a avut nimic. Ba chiar si din declaratiile lui Nastase rezulta acelasi lucru. Si atunci, de ce sa-l tii in spital o saptamana, stiind ca este arestat? 

Este posibila o noua suspendare a presedintelui Basescu, schimbarea de catre inlocuitorul sau a sefilor de parchete si a presedintei de la ICCJ, astfel incat toata suflarea romaneasca sa inteleaga cine detine puterea. Puterea absoluta, nu doar guvernarea. Iar procurorii si judecatorii sa nu aiba incotro si sa pupe ghiulurile jupanilor Ponta, Antonescu, Voiculescu.

Acesta este planul. Ce sorti de izbanda are?

Aproape zero. Si iata de ce.

1.     Cei 7,5 milioane sustinatori USL, anti-Basescu, ramasi in decembrie 2012 vreo 4,5 milioane, s-au trezit si ei dupa o judecata simpla: „nici astia nu-s mai breji”!  Baile de multime ale lui Traian Basescu, fara sa intampine ostilitate sau huiduieli, au demonstrat echipei Ponta-Antonescu-Voiculescu ca presedintele este pe cale sa-si recastige popularitatea si increderea populatiei, pe fondul neputintei actualei puteri de a aduce un trai decent. Ori, timpul se scurge in favoarea presedintelui Basescu si a fortei politice pe care acesta  o coaguleaza.

2.     UE si NATO nu vor tolera derapaje de la principiile statului de drept, cu atat mai putin un atac violent asupra justitiei. Ponta se joaca cu focul, si stie acest lucru. Dar amenintarea ca dupa 1 septembrie nu va mai fi premier este mai puternica.

3.     De regionalizare, schimbarea Constitutiei, repornirea economiei, s-a ales praful. Dragnea nu numai ca s-a dat la fund datorita dosarului de la DNA, dar si baronii locali fac o opozitie furibunda la pierderea feudei  pe care o  stapanesc.

4.     Investitiile straine s-au prabusit, fondurile europene nu vin in ritmul in care se spera, asa ca „imbunarea” populatiei cu locuri de munca si venituri mai mari s-a spulberat si ea.

5.     Presa, in majoritatea ei independenta si corecta, inclusiv majoritatea posturilor tv, critica si comenteaza cu asprime toate derapajele de la statul de drept ale lui Ponta. Doar Antena 3 a ramas pe baricade si pierderea ei ar echivala, pentru Ponta, cu un dezastru.
6. Justitia si SRI sunt masinarii imense, care odata pornite nu mai pot fi oprite. Suportul SRI, fara de care DNA nu s-ar descurca in dosarele aflate pe rol,  arata ca institutiile statului au devenit puternice, si-au luat rolul in serios si nu suporta abateri de la statul de drept. 

In concluzie, Ponta joaca acum ultimul scenariu al carierei sale politice. Din pacate unul negru, alaturi de Antonescu si Voiculescu, care-l va trimite direct la groapa de gunoi a istoriei.

A-i crede prosti pe cei 7,5 milioane este cea mai buna dovada de prostie.