Invatamantul romanesc in criza profunda
Scoala,
element de securitate nationala
Educatia si
formarea profesionala stau
la baza unei piete a muncii performante si atractive. Piata muncii sta la baza
economiei, iar economia este evident principal element care afecteaza
securitatea nationala.
Investitorii romani si straini isi calibreaza investitiile si
in functie de existenta in piata muncii a
necesarului de forta de munca ceruta de investitia respectiva.
Privite sub acest aspect, scoala, educatia, formarea
profesionala sunt elemente care stau la baza sigurantei nationale, a nivelului de trai a populatiei.
Scoala s-a degradat
pana la un nivel inadmisibil
In ultimii 2-3 ani fenomenele negative din scoli si
universitati s-au agravat in mod dramatic.
Modificarea unor articole esentiale din Legea Educatiei
Nationale, fara a tine cont de faptul ca acestea reverbereaza in alte zeci,
poate sute de articole din Lege, alte legi
si legislatie secundara, a condus la un talmes-balmes legislativ din
care putini mai inteleg ceva.
Un exemplu, trecerea clasei a IX-a la gimnaziu sau ramanerea
ei la liceu, are implicatii in zeci de
articole legate de aceasta trecere, dar nimeni nu pare sa faca efortul necesar
de a corela articolele legate de aceasta optiune.
1.
Abandon scolar de 30% la trecerea de
la clasa a VIII-a la clasa a IX-a.
Desi vizibil din anii anteriori, in 2013 fenomenul a
explodat, pur si simplu, ajungandu-se la un procent inacceptabil de abandon
scolar in invatamantul obligatoriu.
60.000 de elevi si familiile lor, diferenta de la 206.000
elevi aflati in clasa a VIII-a si 146.000 inscrisi la repartizarea
computerizata pentru clasa a IX-a, au
considerat ca nu merita efortul si banii sa urmeze liceul, in conditiile in
care nu obtin, la sfarsitul studiilor, competentele si calificarile cerute de
angajatorii privati din economie.
Cum scoala profesionala este proiectata sa absoarba elevi
care au terminat clasa a IX-a, avem un segment urias de elevi absolventi de
gimnaziu, in varsta de 14-15 ani, care nu au nicio calificare si nici varsta
ceruta de Codul Muncii pentru acces in piata muncii. Ce fac acesti tineri in
continuare, nimeni nu pare sa-si puna problema si sa si raspunda la ea.
2.
Liceele si Colegiile tehnice se
depopuleaza
Desi cifrele de scolarizare reprezinta un instrument al
politicii de stat in domeniul educatiei, Liceele si Colegiile tehnice au primit
mai putine locuri, comparativ cu filierele teoretice si vocationale. Chiar si
asa, nu s-au ocupat nici acestea, pentru ca filiera tehnologica a liceelor
presupune intreite sarcini de invatare: curricula teoretica generala, curricula
teoretica tehnica si instruirea practica, puse in sarcina elevilor cu mediile
cele mai mici de intrare la liceu.
In aceste conditii, tinerii nu reusesc sa se pregateasca
pentru absolvirea unui bacalaureat teoretic si de aici procentele extrem de
scazute de promovare a examenului de bacalaureat in liceele tehnologice.
Cum baza materiala de instruire practica si maistrii
instructori sunt de proasta calitate, tinerii nu reusesc nici sa invete o meserie temeinic, astfel incat sa
faca fata cerintelor angajatorilor.
In aceste conditii, tinerii renunta sa urmeze filiera
tehnologica a liceelor, lipsind piata muncii de muncitorii calificati de care
are nevoie stringenta.
Fiind deja in al treilea an in care nu se realizeaza planul
de scolarizare la clasa a IX-a la liceele tehnologice, avand 56 de licee cu
procent zero de promovare la bacalaureat, si alte zeci cu procente de pana in
15%, se pune problema ce facem cu aceste licee?
3.
Rezultate extrem de slabe la
Bacalaureat, la liceele tehnice
56 de Licee si Colegii
tehnice au inregistrat ZERO promovati la examenul de Bacalaureat, si alte zeci
procente de promovare sub 15%.
Nu este admisibil ca din bani publici sa functioneze unitati
scolare cu randament ZERO sau aproape de ZERO.
Este al doilea an consecutiv cand se inregistreaza astfel de
rezultate inacceptabile, fara ca Ministerul Educatiei sa propuna o solutie de
remediere, desi este vorba de bani publici aruncati pe fereastra.
4.
Evaluarea nerealista in scoala
Nu s-a reusit instalarea unui sistem standardizat, unitar,
informatizat, de evaluare a elevilor si profesorilor, nereusita cu mare impact
negativ.
Astfel, ierarhia mediilor de intrare la liceu, rezultata din
media artimetica a notelor de la Evaluarea Nationala si media claselor V-VIII,
ne arata procente mirobolante: 38% dintre elevi au medii in plaja 9-10, 61% au
medii intre 8-10, 77% au medii intre 7-10.
Aceste medii au fost afectate negativ de Evaluarea Nationala,
mediile claselor V-VIII sunt chiar peste aceste procente, cu 10-15% si mai
mari!
Daca ar fi reale, nu se poate explica de ce 30% abandoneaza
scoala dupa clasa a VIII-a, cand au o situatie scolare asa de buna!
In realitate notarea si evaluarea in scoala romaneasca este
total lipsita de credibilitate, altereaza nepermis parerea elevilor si parintilor asupra
potentialului tinerilor, trimitandu-i pe trasee educationale care nu li se
potrivesc.
Ce se intampla pe parcursul liceului, daca astfel de
rezultate exceptionale se transforma la Bacalaureat intr-un mediocru procent de
promovare, cu zeci de unitati cu randamant ZERO sau aproape de ZERO?
Nu exista analize si explicatii ale acestor diferente uriase
de evaluare.
Exemplu de evaluare necredibila, de data aceasta la examenul
de Bacalaureat, in judetul Gorj.
La filiera teoretică, judetul Gorj s-a clasat pe
primul loc pe ţara, cu un procent de 93,82%.
Colegiul Naţional Motru, 94,15% , Colegiul National Târgu Cărbuneşti, 91,84%, Liceul Tehnologic din Bustuchin, 85,33%,
Liceul cu program sportiv din Tg. Jiu, 82,65%, Liceul Tehnologic Roşia de Amaradia, 78,13%,
Liceul Tehnologic din Baia de Fier, 74,77%!
Toate aceste rezultate au fost obtinute in timp ce zeci de licee, inclusiv din Bucuresti au zero sau
aproape de zero promovare la Bacalaureat.
La filiera tehnologica, judetul
Teleorman are 7,68% procent de promovare, iar judetul Cluj 49,37%, aproape de
sapte ori mai mare, desi este vorba de zeci de mii de subiecti.
Pot fi rezultate corecte, dar
suspiciuni si semne de intrebare ridica, astfel ca recorectarea si
reverificarea tezelor este strict necesara.
Diferenţele uriaşe
între procentele de promovare, atunci când este vorba de un număr mare de
subiecţi, nu pot fi acceptate.
Nu este drept ca
elevii şi profesorii cinstiţi, corecţi, demni şi verticali să fie sancţionaţi
de societate prin pierderea locurilor fără taxe de la facultăţile solicitate.
Să le râdă în nas
colegii lor de la liceele unde s-a copiat masiv, astfel încât cinstea şi
corectitudinea să fie batjocorite, în loc să fie lăudate şi apreciate.
Acesta e lucrul grav care se întâmplă în urma acestor
examene.
Ministrul Educatiei si Guvernul
au posibilitatea sa controleze ce s-a intamplat, verificand si recorectand
tezele de la aceste unitati scolare. N-o fac, se dovedesc complici cu frauda,
hotia si coruptia.
5.
Examenul de bacalaureat promovat de
putini elevi
Fuga de scoala si examene a tinerilor se manifesta si la
examenul de bacalaureat, la care nu se prezinta toti elevii care ar avea
dreptul. Fie pentru ca nu se simt pregatiti sa faca fata examenului, fie pentru
ca piata muncii actioneaza ca un reglator de ultima instanta, avertizand
tinerii ca nu le sunt utile diplomele si abilitatile obtinute in scoala, pentru
obtinerea unui job decent la angajatorii privati. Si atunci, de ce consumul de
efort, stres si bani?
In acelasi timp a disparut si atractia pentru diplomele
universitare, nici acestea nu mai sunt luate in seama, in mod automat, de catre
angajatorii privati.
Consecinta imediata este ca „fabricile de diplome” se
desfiinteaza, nu se ocupa nici locurile fara taxe la universitati, astfel ca
structura institutiilor de educatie si formare profesionala tinde sa fie
izomorfa cu structura pietei muncii.
6.
Curriculumul scolar inadecvat
contextului economic si social, indeparteaza tinerii de scoala
Sa nu schimbi curriculumul 23 de ani, cu altul adecvat noilor
realitati economico-soaciale, cerut de provocarile globalizarii si ale
diverselor crize mondiale, de piata muncii, de interesele beneficiarilor
sistemelor educationale si de formare profesionala, este o trista
„performanta”, care afecteaza grav calitatea invatamantului romanesc.
Nici un ministru din
cei multi care s-au perindat la
Ministerul Educatiei n-au fost in stare sa coordoneze aceasta actiune de maxima
importanta, astfel incat si acum suntem incremeniti in tiparele curriculare
anterioare anilor 90.
7.
Salarizarea profesorilor nelegata de
performanta si rezultatele muncii duce la slabirea calitatii corpului
profesoral
Principalul „motor” al evolutiei profesionale, al
autoformarii continue a cadrelor didactice, acum ca ne gasim in era
internetului, este motivatia salariala.
In absenta acestui „motor” propriu societatii capitaliste, totul este iluzie, mistificare, ipocrizie si
minciuna. Principiul capitalist, altminteri sanatos, al obtinerii de foloase
maxime cu eforturi minime actioneaza peste tot, inclusiv in invatamant. Daca
managementul de varf si local nu tine cont de acest principiu, nu vom progresa
niciodata.
8.
Politizarea managementului, o alta
cauza a mediocritatii in care se scufunda scoala
In vara anului 2012 au fost schimbati din functii toti Inspectorii
Generali si 5000 de directori de scoli, fara concurs, cu politruci de partid,
loiali partidului care i-a propus, dar fara competente manageriale si
profesionale. Ideea ca daca apartii partidului aflat la putere esti si bun
profesionist este pe cat de gresita pe atat de nociva pentru evolutia pozitiva
a societatii.
S-a tot discutat ca functiile in care se fac numiri politice
se opresc la secretarii de stat, dar fara consecinte practice. S-a ajuns sa fie
angajati pe criterii politice pana si portarii si personalul de ingrijire al
unitatilor scolare.
9.
Reinventarea scolii profesionale
Este clar acum ca prabusirea formarii profesionale a inceput
in 2003, cand Ecaterina Andronescu a desfiintat Scoala Profesionala si a
inlocuit-o cu o struto-camila, Scoala de Arte si Meserii, cu finalitate intr-un
Bacalaureat fraudat si apoi la fabricile de diplome universitare.
In momentul de fata exista Scoala Profesionala, reinfiintata de legea Educatiei Nationale,
inclusiv prin legislatia secundara aferenta, consecutiva clasei a IX-a, dar
care nu-i poate primi pe absolventii clasei a VIII-a, care au decis ca nu
merita sa mearga la liceu in clasa a IX-a.
Ce se poate face pentru a recupera acesti absolventi de opt
clase, 30%, care nu considera liceul un traseu educational convenabil? Este
datoria Ministerului Educatie sa ofere raspunsul la aceasta intrebare.
10.
Invatamantul rural
In mediul rural locuieste 40% din populatia Romaniei, cu o
contributie la PIB de 10%. Dar din bugetul de stat consuma pentru servicii
sociale, ajutoare garantate de tot felul, probabil 30-40%.
Cum disproportia este vadita, statul trebuie sa gaseasca si
aplice politici de schimbare a acestei situatii.
Cum potentialul agricol al Romaniei este imens, formarea
profesionala pentru productia si prelucrarea materiei prime agro-zootehnice
trebuie sa se realizeze tot in mediul rural.
De aici necesitatea gasirii acelor politici publice care sa
asigure forta de munca mediu si superior calificata, pentru a asigura
dezvoltarea comunelor mari pana la stadiul de orase, avand in vedere si o
posibila criza alimentara globala.
Dupa unele aprecieri, Romania are un potential urias, de a
asigura hrana a 80 de milioane de cetatenu ai UE, oportunitate care trebuie
exploatata si avuta in vedere inca de acum.
Concluzii
Blocarea functionarii Legii Educatiei Nationale constituie
bomboana pe coliva educatiei si formarii profesionale din Romania.
In locul unei perspective clare si a etapizarii aplicarii
masurilor prevazute de aceasta Lege, nu se mai stie ce se aplica si ce nu, ce
se intampla cu noul Curriculum National, cand si daca va intra in vigoare
trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, ce facem cu intrarea in functionare deplina
a Scolii Profesionale si o gama intreaga de alte probleme neclare, prevederi
care, pentru intrarea in vigoare, necesita pregatiri de cativa ani.
Ministerul Educatiei si Guvernul Romaniei trebuie sa decida
rapid pe ce drum o ia educatia si formarea profesionala, elemente care
afecteaza securitatea nationala.
In caz contrar, demonstreaza incompetenta si neputinta de a
gestiona problematica educatiei si formarii profesionale.
