Sinceritatea lui Crin Antonescu

O calitate are in mod sigur Crin Antonescu. Sinceritatea. Este de departe mai sincer, comparativ cu prietenul si camaradul Victor Ponta.

Cand ne tot intrebam ce sa insemne „regimul Basescu” de care trebuie sa scape Romania, nu doar de Traian Basescu, a venit declaratia presedintelui Senatului, Crin Antonescu si ne-a luminat: 

„Instituţiile tributare "regimului Băsescu", în cazul cărora majoritatea parlamentară trebuie să elimine "rămăşiţele" funcţionării partizane, sunt Curtea Constituţională, DNA, ANI sau CSM”.

Asa ca ne-am lamurit ce era cu „dusmanul” Traian Basescu. Un alibi, un subterfugiu, pentru institutiile din justitie, care nu-i lasa pe actualii guvernanti sa fure in voie, cum au facut 20 de ani. 

Alte declaratii ale aceluiasi om politic vin sa lamureasca pana la capat problema.

„Am discutat si despre ce poate sa faca Uniunea Social Liberala ca ramasitele importante, ramase in institutiile statului ale regimului Basescu, sa fie limitate".

Crin Antonescu se declară nemultumit de faptul ca multi actuali si fosti lideri importanti ai PNL, inclusiv ministri, au fost chemati la DNA si acuzati de diverse infractiuni legate de acte de coruptie. „Nu putem accepta ca suntem un partid de corupti", declara Crin Antonescu.

Ceeace Victor Ponta nu are curajul sa spuna in gura mare, de frica institutiilor europene, spune Crin Antonescu: justitia si procuratura nu ne lasa in pace, ne acuza si ne judeca de acte de coruptie.

Daca ne reamintim si declaratiile de anul trecut ale lui Victor Ponta, „avem guvernarea dar nu si toata puterea”, „trebuie sa preluam controlul politic la DNA”, sau ale lui Dan Voiculescu, „nu vom avea toata puterea pana cand nu luam si justitia”, lucrurile devin clare si transparente.

Ne intoarcem la problema care a macinat si macina partidele din Romania.

Politicienii au avut o conventie tacita: nu ne bagam unii pe altii in puscarie, indiferent daca suntem la putere sau in opozitie.

Conventia a functionat pana cand justitia, magistratii, au prins gustul independentei, au inteles sa joace cartea statului de drept, adica separatia puterilor in stat, incepand cu guvernarea Emil Boc, Daniel Morar la DNA si Livia Stanciu la ICCJ.

De notat ca si SRI asigura logistica si sprijinul tehnic necesar activitatii institutiilor justitiei.

Aici s-a blocat proiectul USL, care prevedea preluarea totala a puterii, inclusiv a justitiei.

Crin Antonescu personal nu are, pana in prezent, conflicte cu justitia. Si-a cumparat un apartament  imens, de 400.000 euro, probabil are cum sa justifice banii. Dar ceilalti membri de vaza ai PNL sunt sub tirul nemilos al justitiei, fie pentru procese mai vechi, fie pentru afaceri curente, pentru incompatibilitati mai mici sau mai mari.

Asta nu pot intelege Crin Antonescu si liberalii. Cum, in tara mea si cu partidul meu la putere, trebuie sa mai dau socoteala cuiva? De ce ne-au votat cetatenii?

Cetatenii nu v-au votat sa furati si sa fraudati bugetul de stat, dle Antonescu!

Sa vedem daca se sustine afirmatia lui Crin Antonescu conform careia magistratii au ce au cu liberalii si USL, si nu se ocupa de „altii”.

Pentru ca „altii” nu se afla cu mainile pana la coate in bani publici, in functii de decizie din care fraudeaza bugetele si banii publici. Iar pentru faptele trecute vor da socoteala pe masura ce se deruleaza cercetarile si judecata.

Magistratii ar trebui sa fie nebuni sa se in coarne, fara motive intemeiate,  cu cei care au painea si cutitul salariilor si pensiilor lor, cu cei de care depinde numirea sefilor din parchete, tribunale si judecatorii.

Este adevarat ca, partial, CSM indeplineste aceasta functie, de gestionare a carierei magistratilor, de aici si lupta formidabila pentru subordonarea acestei institutii, mai ales ca se apropie renumirea judecatoarei Livia Stanciu ca sefa a ICCJ.

Aruncarea vinovatiilor pentru ce se intampla in justitie  asupra lui Traian Basescu este ridicola, mai are un an in functie, nu salarizeaza, nu evalueaza, nu avanseaza in functii magistrati, iar ultimele numiri de sefi de parchete le-a facut exact cum a propus Victor Ponta, fara sa cracneasca.

Adrian Nastase, un cunoscator al problematicii, tocmai ce a facut puscarie, ajunge la concluzia corecta.

"Adversarul nu este Traian Basescu, adversarul il reprezinta regimul lui Traian Basescu", a declarat fostul presedinte PSD.

Ce inseamna „regimul Traian Basescu”, tocmai ce ne-a lamurit Crin Antonescu: Curtea Constitutionala, DNA, ANI sau CSM.

"Trebuie sa existe un alt tip de raspuns, la alt nivel. Batalia trebuie dusa impotriva unor deformari ale unor institutii ale statului, care in acesti ani au capatat nu functii care sa ajute societatea sa progeseze, ci functii in sprijinul lui Traian Basescu", a mai afirmat fostul prim-ministru. 

Ce-i folosesc lui Traian Basescu actiunile DNA si ANI este greu de inteles, atata timp cat PDL a pierdut alegerile si datorita numeroaselor cazuri de coruptie, arestari, trimiteri in judecata, condamnari, din randul propriilor demnitari. Daca ar fi putut si/sau dorit sa opreasca actiunile justitiei ar fi facut-o atunci cand ar fi avut, sa zicem, oarece interes.

Solutia, in conceptia lui Adrian Nastase, bun cunoscator si jurist, nu trebuie sa mai fie suspendarea sau demiterea lui Traian Basescu ci:

„Trebuie o parlamentarizare a guvernarii, utilizarea mult mai eficienta a fortei din Parlament. Aceasta este calea, pentru ca o batalie exclusiva la nivel de Executiv, Guvern-Presedintie, nu poate sa dea rezultatul asteptat, mai ales din cauza ambiguitatii pactului de coabitare. Parlamentul are mana libera si ar trebui sa actioneze cu argumente".

Mai clar nici ca se poate. Parlamentul sa actioneze prin legiferare pentru reducerea prerogativelor CC, DNA, ANI, CSM, ICCJ, aducerea procurorilor la Comisiile Parlamentare, cum se si prevede in Proiectul de Constitutie. Parlamentul sa numeasca sefii tuturor institutiilor importante din justitie si sa vedem atunci ce mai  inseamna separatia puterilor in stat.

Ce mama dracului, pare sa spuna Adrian Nastase, suntem la putere sau la puscarie? Avem legislativul si nu actionam?

Ca aceste noi prevederi legislative care sa anihileze separatia justitiei de legislativ s-ar putea sa nu treaca de Curtea Constitutionala nu pare sa fie o piedica in viziunea lui Adrian Nastase. OUG-urile nu ajung sa fie contestate la CC de catre Avocatul Poporului, iar pana se transforma in legi isi vor fi produs deja efectele.

Cam acesta pare sa fie planul USL pentru noua sesiune legislativa. Anihilarea independentei justitiei prin OUG-uri, daca prin schimbarea sefilor n-a fost posibil.

Este adevarat ca oarece succese s-au inregistrat la Parchetul General condus de Tiberiu Nitu, zis si „NUPU”, prin dezincriminarea plagiatului lui Ponta, a incompatibilitatii lui Liviu Pop si a munitiei detinute ilegal de catre Adrian Nastase.

Dar nu e suficient.

Urmeaza,  asa dar, un asalt legislativ asupra institutiilor din justitie, pentru a le readuce sub control parlamentar, in dispretul separatiei puterilor in stat.

Care va fi reactia elitelor intelectuale romanesti si a presei independente nu pare sa-i preocupe prea mult pe actualii guvernanti.

Mai preocupanta este atitudinea oficialilor UE, care au si banii fara de care Romania nu poate plati pensii si salarii bugetare.

Se vor risca guvernantii sa-si franga gatul intr-un esec al relatiei cu UE si America? N-au invatat nimic din evenimentele petrecute vara trecuta?

Vom vedea pana unde sunt dispusi sa mearga Victor Ponta si Crin Antonescu in dorinta de a asigura clientelei accesul nestingherit la bani si functii publice.

Ministrul Pricopie, complice la fraudarea Bacalaureatului de la Valcea

Conform publicatiei  Vocea Valcii  care a descoperit toata frauda de la Bacalaureatul din iulie 2013 din Ramnicu Valcea, Inspectorul General, Remus Grigorescu, seful Comisiei Judetene de Bacalaureat a modificat opt note la tezele de limba si literatura romana, impreuna cu Inspectorul de specialitate.

Inspectorul General, Remus Grigorescu, este sustinut de filiala PSD Ramnicu Valcea, condusa de Ion Cilea.

Modificarea s-a produs dupa deschiderea tezelor, printre beneficiari aflandu-se si geniul informaticii local, Ionut Budisteanu, caruia o nota mai mare la Bacalaureat l-ar fi ajutat sa intre la o universitate de top din occident.

Incadrarea juridica a faptei este clara: abuz in functie, falsificare de inscrisuri oficiale, sprijin nepermis acordat anumitor elevi, posibil contra foloase materiale, lucru ce va fi stabilit de ancheta DNA.

Fapta a fost adusa la cunostinta ministrului Pricopie, care, in mod corect, a trimis o echipa a Corpului de Control la fata locului, echipa formata din consilierii Ion Tramandan si Mihaela Dimitrescu. 

 

In perioada 16.07.2013-26.07.2013 echipa de control a verificat documente si audiat martori, si iata o parte din concluzii:

„Nu a fost respectata metodologia nr. 4799/31.08.2010, in sensul Ar. 11(13): nu exista documente care sa ateste caracterul oficial al reevaluarii unor lucrari (cine a solicitat, cine a dispus, componenta comisiei de reevaluare etc), acesta imbracand aspectul unei decizii subiective, venita din initiativa Inspectorului General si al inspectorului de specialitate de limba romana (in calitatea lor de presedinte si membru al comisiei judetene, asa cum rezulta din notele de relatii). Echipa de control sustine ideea ca reevaluarea a fost o masura arbitrara, aplicata numai pentru unele lucrari si nu asupra tuturor lucrarilor din pachetul evaluatorului”.

„Au fost luate note de relatii de la persoane implicate in procesul de evaluare (presedintele comisiei si informaticianul CZ nr. 100 – Seminarul Teologic „Sf. Nicolae”), prin care acestea afirma ca reevaluarea si schimbarea notelor s-a facut in prezenta inspectorului general – care era si presedintele comisiei judetene de bacalaureat – si al altor membri din comisia din centrul de evaluare”.

Pana aici s-a actionat corect, in spiritul regulamentelor si metodologiei.

Raportul a fost depus la Secretarul General Adjunct al Ministerului Educatiei cu nr 110/29.07.2013 si a ajuns pe masa ministrului a doua zi.

De aici incepe culpa ministrului. In loc sa-l demita sau suspende pe Inspectorul General, Remus Grigorescu, si sa sesizeze DNA asupra unei fapte asa de grave, ministrul Pricopie a acoperit fapta, devenind astfel complicele acestuia.

Nu se stie daca decizia de musamalizare a cazului a fost luata la un nivel mai inalt, de catre premier si sef de partid, dupa convorbiri cu seful PSD din Ramnicu Valcea. Cert este ca nici dupa o luna de zile ministrul Pricopie nu a reactionat la cele semnalate de Corpul sau de Control.

In conditiile in care si in vara, dar si acum, la examenul de Bacalaureat aflat in derulare, se descopera tot felul de fraude, o pozitie ferma a ministrului ar fi fost un semnal important pentru incetarea fraudelor.

Sa ne reamintim ca  premierul a cerut „toleranta zero” la examenul de Bacalaureat, si este interesant cum va reactiona Victor Ponta la aflarea acestei situatii. Il demite pe ministrul Educatiei pentru complicitate la fraude, sau va inchide ochii, dovedindu-se si dansul complice la fraudele pe care tocmai le condamna, iar cerinta cu "toleranta zero" ramane o gluma proasta. 

Este clar ca solidaritatea de clan cu structurile de partid, chiar corupte, este singura explicatie pentru care ministrul Pricopie n-a reactionat, cand a fost informat pe 29.07.2013 despre situatia aparuta la Valcea.

Daca aceste dezvaluiri ale ziaristilor valceni (CLAUDIA STANCIU, MAGDA POPESCU) raman fara ecou, ne convingem inca odata ca doar gura e de actualii guvernanti, ca  mistificarea si minciuna si ipocrizia guverneaza  Romania.

Evaluarea in educatie, mintea de pe urma

A auzit, in sfarsit, si ministrul Pricopie ca sunt diferente extrem de mari intre notarea la clasa si evaluare rezultata in urma examenelor nationale. 

Elevi care au 9 si 10 la clasa, pica examenul de Evaluare Nationala cu note de 2 si 3.

Evaluarea in clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, este buna, cu o conditie: sa nu fie aceeasi mistificare care se inregistreaza si acum.

Ca mistificarea, minciuna si ipocrizia evaluarii au atins cote maxime, stau marturie mediile de la ierarhia pentru intrarea de la liceu, in Bucuresti,  cu 11.300 de subiecti:

9-10, 38%; 8-10, 61%; 7-10, 77%. Adica suntem o natie de genii!

Ce se intampla pana la Bacalaureat, cand avem 50% promovare si sute  de licee cu zero promovare sau pana in 15%, e o intrebare la care nimeni nu stie sa dea un raspuns coerent.

Un sistem de evaluare national, standardizat si unitar, cinstit si credibil, ar permite inclusiv evaluarea si salarizarea profesorilor in functie de rezultatele muncii, de progresul scolar al elevilor, de rezultatele muncii lor.

Motorul motivarii salariale, care nu exista in prezent, ar ridica imediat perfomanta si calitatea muncii la catedra. Altfel, majoritatea profesorilor se bazeaza pe principiul obtinerii de foloase maxime cu eforturi minime. Sau: muncesc ori nu muncesc, acelasi salariu primesc.

Revenind la sistemul propus de ministrul Pricopie, el se afla in Legea Educatiei Nationale, promovata de ministrul Funeriu, fapt ocolit de dl Pricopie in declaratia sa de la Eforie.

Problema principala este cum facem ca evaluarile acestea sa reflecte realitatea, sa nu ne furam iarasi caciula, ca de atatea ori in trecut.

Sa te bazezi pe scoli, directori si profesori, slaba sansa de reusita, s-a demonstrat si in trecut ca nu se poate. Pentru a-si pazi salariile si „renumele” scolii, acestia vor fi tentati in continuare sa ascunda gunoiul sub pres.

In plus, cand ai o scoala fara performante, cu elevi fara tragere de inima pentru carte, evaluezi prin comparatie. Elevilor mai rasariti le dai 9 si 10, celorlalti 6 si 7, desi este posibil sa nu stie nici tabla inmultirii. Si atunci, cum sa echivalezi un 8 obtinut cine stie in ce sat, cu unul obtinut la o scoala cu prestigiu confirmat de ani de performanta?

Asa dar, evaluarea la nivel de scoala va fi, in multe locuri, formala si fara consecinte. 

Evaluarea la nivel national, controlata de inspectori si minister ar putea da mai multe rezultate concrete si folositoare, daca respecta cateva conditii.

1.     Sunt urgent necesare bazine de itemi (subiecte), pe discipline si clase, standardizati la nivel national, pentru ca nivelul de dificultate sa fie acelasi in toata tara. Sunt usor de realizat daca actiunea este deschisa tuturor cadrelor didactice, care sa „urce” propunerile lor de itemi, iar un moderator, specialist,  sa le valideze pe cele oportune. Profesorii castiga puncte la formarea profesionala continua, functie de numarul de itemi propusi.

2.     Aplicatia genereaza teste personalizate, similare dar nu identice, care se distribuie elevilor spre rezolvare. In cazul claselor mici, in care corectarea nu poate fi informatica, pe sistem grila, ea se face incrucisat, in alte scoli, diferite de scoala din care provin testele.

3.     Rezultatele se centralizeaza la Inspectorate si la minister imediat dupa corectare.

4.     Testele pot fi codificate cu cod de bare, astfel incat corectorii sa nu stie elevii sau scoala de la care provin testele.

Toate aceste masuri de precautie sunt necesare, cel putin la inceput, pentru a nu ne trezi iarasi cu rezultate mirobolante, fara acoperire in competente si cunostinte ale elevilor.

Daca administrarea evaluarii este cinstita, standardizata si unitara la nivel de tara, vom avea, intr-adevar, o radiografie a invatamantului la un moment dat, o baza a interventiei tuturor factorilor de decizie, pentru remedierea situatiei, inainte de a fi prea tarziu.

Sunt de vina profesorii, directorii, inspectorii, parintii, elevii? Concluzia trebuie trasa la timp, inclusiv de experti independenti, nu de minister, care, de multe ori, a bagat capul in nisip. 

Sunt elevi, care chiar cu bunavointa si efort, nu pot asimila un curriculum mult prea teoritizat, care pretinde resurse intelectuale de natura conceptual-teoretica, pe care nu toti elevii le au. (operatii cu multimi infinite, medie ponderata, inecuatii si sisteme de ecuatii si inecuatii, etc.)

Odata cu revizuirea curriculumului, trebuie reflectat daca n-ar fi oportuna, dupa modelul german, introducerea filierei tehnologice, diferita de cea teoretica,  inca de la clasa a V-a, cu un curriculum dedicat elevilor care au o inteligenta mai degraba aplicativa, practica, cu finalitate la scoli si formare profesionala. Traseul acesta nu este batut in cuie, daca elevii doresc si pot sa treaca la filiera teoretica o pot face, dupa sustinerea unor diferente.

Educatia si formarea profesionala stau la baza pietei muncii, care si ea este suportul unei economii performante si competitive. 

Daca neglijam acest domeniu important, nu putem avea pretentia unei economii care sa genereze un nivel de trai decent pentru cetatenii romani.