Moscova practică un şantaj ordinar. Ori luăm Ucraina, ori declanşăm al III-lea război mondial nuclear

Cam astfel de  calcule şi-a făcut Putin. Că de frica unui război nuclear lumea îi va permite să ocupe Ucraina, apoi Republica Moldova, Finlanda, şi alte ţări vecine, până la refacerea URSS. Obiectivele prezentate înaintea invaziei în Ucraina sunt clare. O nouă ordine mondială, în care Rusia să fie recunoscută drept putere mondială de prim rang, ieşirea ţărilor est-europene din NATO, refacerea URSS.

Rusia mai are o pârghie de şantaj

 Exportul de hidrocarburi, de care depinde occidental. Nu are curaj să închidă robinetul de gaze şi petrol, pentru că ar rămâne fără venituri importante la bugetul Rusiei. A cerut plata la exportul de hidrocarburi în ruble, dar restricţia nu prea funcţionează. Între timp, ţările occidentale caută alte surse de petrol şi gaze, şi e doar  o chestiune de timp până va reuşi să le găsească.

Exportul rusesc de hidrocarburi a şi scăzut cu 20%, şi va scădea în continuare, pe măsură ce se vor găsi alte surse. Iar bugetul Rusiei, care se sustine 50% din aceste venituri, va sucomba.

Rămâne şantajul cu războiul nuclear

Suntem acum în altă eră a evoluţiei ştiinţifice, a capacităţii serviciilor de informaţii de a aduna date sensibile despre armele  nucleare ale adversarului. După cum s-a văzut în actualul război din Ucraina, serviciile de informaţii oocidentale sunt net superioare celor ruseşti, măcinate, ca întreaga armată a Rusiei,  de corupţie, incompetenţă şi lipsă de management performant.

Lume occidentală nu se mai sperie aşa de uşor de un război nuclear. Serviciile secrete supraveghează cu mare atenţie orice pregătire şi mişcare în depozitele de arme nucleare ruseşti, ştiute acum de întreaga lume.

Fluxul occidental masiv de arme convenţionale pentru Ucraina demonstrează că ţările furnizoare au ştiut de la început că nu riscă un conflict nuclear, deşi acest flux a schimbat soarta războiului Rusia-Ucraina, şi va duce la pierderea războiului de către Rusia. Iar Rusia, care pierde războiul cu Ucraina, confirmă prin aceasta lipsă de reacție, că nu este dispusă să intre într-un conflict nuclear.

Posturile de televiziune ruseşti duc până la paroxism această propagandă legată de teroarea nucleară, ceea ce demonstrează că Putin asta şi urmăreşte: să sperie lumea.

De ce nu cred că se va ajunge la un conflict nuclear

Este foarte greu să declanşezi un atac nuclear fără pregătiri prealabile. Care sunt monitorizate şi urmărite de sateliţii de spionaj şi de spionii din teren. Am văzut cu ocazia războiului din Ucraina, fotografii care indicau cu exactitate ce fac trupele ruse, informaţii care au fost partajate cu Ucraina, şi care au ajutat efectiv la respingerea agresorului rus, inclusiv la eliminarea a zece generali şi alţi ofiţeri importanţi din armata rusă. Putem imagina ce capacităţi are NATO pentru urmărirea pregătirilor Rusiei in domeniul nuclear, dacă îşi va propune să declanşeze un astfel de conflict.

NATO are opţiunea unor lovituri prealabile declanşării unui conflict nuclear, care să paralizeze toate capacităţile militare ale Rusiei, centre de comandă, centre de comunicaţii militare,  depozite de armament, inclusiv nuclear, părţi de infrastructură esenţială a Rusiei, centre de comandă politice. Cred că acesta este motivul pentru care Rusia nu a îndrăznit să înceapă pregătirea unor lovituri nucleare. Rămân submarinele nucleare, dar presupun că şi acestea sunt urmărite cu mijloace moderne, apărute în ultimii ani, inclusiv în domeniul comunicării cu centrele de comandă.

În nebunia lui, Putin ignoră toate aceste realităţi, are impresia că lumea a rămas aceeaşi din analizele KGB şi URSS. Doar pe acestea le ştie şi le ia în considerare.

Armata şi populaţia rusă nu vrea un război nuclear. Majoritatea populaţiei ştie ce plăteşte la un eventual conflict nuclear: moartea majorităţii ruşilor. Promisiunea  propagată de posturile ruseşti de radio şi tv, că ruşii vor merge în rai, nu are mare valoare. Populaţia rusă  vrea să trăiască acum, nu în rai.

Şi mai conştientă este armată rusă, cel puţin ofiţerii de rang înalt. Ei ştiu că dacă ar executa ordinele lui Putin de declanşare a unui război nuclear, şi-ar condamna la moarte familiile şi pe cei dragi. Cine este în stare de aşa ceva? Crede Putin că toată armata şi populaţia rusă are vocaţia sinuciderii colective? Se înşeală amarnic!

În declanşarea unui conflict nuclear există un lanţ întreg de decizie, şi este aproape imposibil ca toate verigile acestui lanţ să fie atât de inconştiente încât să-şi condamne la moarte familiile, apropiaţii, şi pe ei înşişi.

S-au mai întâmplat accidente care ar fi trebuit să ducă la declanşarea conflictelor nucleare, dar de fiecare dată cineva a oprit lanţul deciziei înainte de a fi prea târziu.

Putin vrea să declanşeze mobilizarea generală la 9 mai, cu ocazia sărbătoririi zilei Victorie. Asta înseamnă mobilizarea tuturor resurselor, umane, militare, materiale, financiare, pentru continuarea războiul în Ucraina.

Dar armata Rusiei este demoralizată după pierderile suferite, nu mai are încredere că va obţine vreo victorie, din ce în ce mai mulţi militari refuză să execute ordinele de înrolare, şi refuză să meargă la război.

Rusia pierde zilnic sume impresionante pentru sutinerea acestui război fără noimă şi fără rezultate concrete pentru poporul rus.

Sancţiunile economice  încep să roadă tot mai adânc din economia Rusiei. Se anunţă un alt pachet de sancţiuni, care va reduce şi mai mult dependenţa occidentului de petrolul rusesc, implicit va reduce încasările din acest fel de comerţ ale Rusiei.

Vor fi date afară din sitemul SWIFT şi alte bănci ruseşti, inclusiv o bancă importantă a Rusiei, Sberbank.

Rusia se va vedea izolată cu o cortină de fier pentru mulţi ani de acum înainte, în plan economic, financiar, comercial, diplomatic, al relaţiilor culturale şi sportive. Nu pot crede că populaţia şi armata Rusiei se vor consola cu o astfel de perspectivă, fără nicio reacţie.

În concluzie

Ameninţarea cu un război nuclear este un bluf al Rusiei, care nu mai prinde la ţările occidentale şi din NATO. Eşecul armatei ruse în Ucraina este al doilea factor care face improbabilă încrederea ofițerilor în conducerea centrală a ţării şi a armatei.

Dacă va îndrăzni, totuşi, să activeze dispozitivele de declanşare a unui război nuclear, Rusia va suferi lovituri militare devastatoare, care să-i paralizeze sistemele de funcţionare a armelor nucleare.

De ce va trece guvernul Orban de parlament la prima „strigare”

Există argumente din care rezultă că toate partidele au interesul să treacă guvernul Orban în parlament la prima solicitare de investire. Timpul rămas până la prezentarea în parlament este suficient să risipească aburii „războiului” fără câştigători. Niciun partid nu câştiga nimic din prelungirea situaţiei incerte actuale. Mai ales PSD nu are nimic de câştigat, în ciuda declaraţiilor raboinice pe care le fac liderii săi.

Situaţia guvernului Dăncilă

Se pare că n-au înţeles suficient situaţia în care se află, dar mai au timp până la votul din parlament să înţeleagă. Un guvern interimar, fără 7 miniştri plini sau interimari, cu un ministru la Justiţie care nu ascultă de premier, cu sarcina de a rezolva treburile curente ale statului, dar şi cu responsabilităţi mari. De orice se întâmplă acum în activitatea statului, responsabil este guvernul Dăncilă, fără a putea lua totuşi decizii importante. Dacă există sincope în resursele bugetare, guvernul nu mai are voie să facă împrumuturi, pentru că este doar guvern interimar. Premierul Dăncilă a numit un secretar de stat la ministerul Justiţiei, fără să realizeze că viitorul premier îl dă afară în câteva ore. Încă miniştri PSD în funcţie fac numiri în instituţiile subordonate, deşi ştiu că nu au nicio şansă să-i menţină în funcţie.

Când ştii că ai fost dat jos în parlament, că nu mai ai şanse să revii la ce ai fost, de ce te-ai mai crampona de putere? Toată lumea se uită la premierul Dăncilă ca la o persoană demisă în parlament, care nu mai are nimic de făcut sau de spus la guvernare. Mai bine s-ar concentra pe campania electorală în  opoziţie fiind, să arate cu degetul ce nu face sau face greşit guvernul. Din toate aceste motive apreciez că PSD nu se va opune aprobării guvernului Orban în parlament, la prima prezentare.

Partidele care au votat moţiunea vor vota şi guvernul Orban

Dacă nu vor vota guvernul Orban la prima prezentare în parlament, la a doua parlamentarii se vor bate să voteze guvernul, ca să nu plece acasă, să piardă indemnizaţia consistentă de parlamentar şi pensia specială acordată doar după un mandat întreg. Să treacă guvernul Orban, la a doua prezentare, cu 80% din voturile parlamentarilor, chiar ar fi o ruşine pentru PSD şi alte partide, care se opun acum şi ameninţă că nu votează guvernul Orban. Să vezi parlamentari PSD, Pro România, USR,  UDMR, făcând coadă la votul în parlament, ca să nu plece acasă cu un an mai devreme, iată un spectacol demn de „comedia”  politică a României.

Partidele care au votat moţiunea ar  trebui să explice de ce nu votează guvernul Orban. Au votat moţiunea doar să lase ţară fără guvern? Mai ales că era clar, înaintea votării moţiunii, că PNL şi guvernul Orban vor veni la guvernare după PSD.

Apoi, este vorba de funcţionarea ţării. Ne trebuie bugetul pe 2020 şi închiderea bugetului pe 2019. Orice eroare şi blocare a funcţionării ţării va fi plătită scump la viitoarele alegeri. Victor Ponta este destul de inteligent să realizeze acest lucru. Eugen Tomac declară deja că obligaţia partidelor este să dea imediat un guvern ţării, în acest final de an şi cu sarcinile importante pe care le are orice guvern. Declaraţia sa ilustrează foarte bine ce ar trebui să gândească liderii tuturor partidelor: „Avem nevoie de un nou guvern. Dincolo de orice, trebuie să privim spre această realitate şi, în acest sens, punem accent pe nevoia de a găsi un consens cât mai rapid, toate partidele care au votat demiterea Guvernului Dăncilă".

Chiar și Comisia Europeană depinde de instalarea unui nou guvern, care sa facă o propunere potrivită pentru comisarul european din partea României. Să blochezi CE doar pentru că partidele de la noi nu se înțeleg, chiar ar fi o contraperformanță de evitat!

Și alegerile prezidenţiale reclamă un guvern stabil, pentru ca desfăşurarea lor în mod riguros depinde şi de ministrul de la Interne, de la Externe şi de la alte ministere. Ori, dacă nu se instalează imediat noul guvern, există riscul să ajungem în alegerile prezidenţiale fără guvern, lucru cu totul inacceptabil pentru toată clasa politică.

În concluzie

Toată clasa politică, chiar şi PSD, are tot interesul, inclusiv de natură electorală, să avem cât mai rapid un guvern cu puteri depline. Răzbunarea „prostului” nu-şi are locul în politică, şi sper că o ştiu şi liderii partidelor care ameninţă acum că nu vor vota instalarea guvernului Orban. Altfel, vor plăti scump la următoarele episoade electorale.

Dragi prieteni din Diaspora

Astăzi e ziua românilor de pretutindeni.

Cu toţii suntem legaţi de pământul natal, de familie, prieteni, cunoştinţe.

Cu toţii ne dorim o viaţă mai bună şi apropierea clipei când vom fi iarăşi împreună.

Aportul vostru la modernizarea României, mai ales în ultimii ani, este inestimabil: bani trimişi în ţară, sprijinirea celor care şi-au găsit o slujbă mai bună în alte ţări, înţelegerea adevăratei democraţii şi transmiterea acestor convingeri  concetăţenilor voştri.

Aşa au fost posibile evenimentele din noiembrie 2014 şi multe altele, în  care conducerea României a trebuit să ţină cont de opinia voastră.

Anul 2016 este special pentru România. Îşi alege conducătorii pentru viitorii 4 ani.

Aşa cum aţi acţionat şi în trecut, este şi anul acesta important să vă exercitaţi influenţa, pe toate căile posibile, pentru alegerea drumului pe care îl consideraţi corect pentru noi toţi.

Încă o dată, destinul României este în mâinile voastre.

Prof. Ştefan Vlaston

29 mai 2016 

Ministrul Bănicioiu, vinovat pentru neactivarea mecanismului european în caz de dezastre

Numărul mare de morţi în urma tragediei din clubul Colectiv, şi care creşte de la o zi la alta, îşi are explicaţia şi în faptul că ministrul sănătăţii, Nicu Bănicioiu, n-a cerut Uniunii Europene activarea imediată a mecanismului de ajutorare în caz de dezastre.

Multe ţări europene au recunoscut că resursele umane şi materiale ale unei singure ţări nu pot face faţă unui număr aşa de mare de arşi, câţi au fost înregistraţi la spitale după tragedia de la Colectiv.

România are doar 25 de paturi pentru marii arşi, în toate spitalele bucureştene, nici un centru specializat pentru aceasta categorie de bolnavi, iar specialişti şi tehnica de specialitate sunt  proporţionale cu acest număr

În dimineaţa zilei de 31 octombrie, când proporţiile tragediei erau evidente, ministrul Băniciou, guvernul României, trebuiau să ceară ajutor imediat la ţările din UE pentru asistenţă  în specialişti, logistică, aparatura, mai ales că din evaluările specialiştilor noştri o parte a  bolnavilor nu erau transportabili.

Neinvitaţi, specialiştii străini nu puteau să vină în România şi abia peste 5-6 zile de la dezastru, au fost chemaţi în ajutor specialişti din ţări ale UE, America  şi Israel.

Dintr-un comunicat al Comisiei Europene rezultă că doar Joi, 5 noiembrie, România s-a adresat UE cu o cerere de ajutor. 

Era prea târziu, doi bolnavi transportaţi la Bruxelles au murit pe drum.

Ministrul Bănicioiu a declarat din primul moment că România are suficiente resurse umane şi materiale să se descurce singură în condiţiile dezastrului înregistrat la Colectiv.

Eroarea gravă a ministrului Banicioiu şi a guvernului României a agravat suferinţele bolnavilor şi, posibil, a condus la mărirea numărului deceselor.

Pentru aceste motive, ministrul Banicioiu trebuie să demisioneze imediat şi să lase pe alţii mai competenţi să dirijeze operaţiunile medicale de salvare în curs.

10 raspunsuri fundamentale la intrebarile lui Ponta

0 INTREBARI FUNDAMENTALE PENTRU VIITORUL ECONOMIC SI SOCIAL AL ROMANIEI!

In calitate de prim-ministru al Guvernului care a conceput si promovat proiectul noului Cod Fiscal consider ca toate partidele politice parlamentare au datoria (inainte sau in timpul dezabaterii care incepe maine in Parlament) sa raspunda opiniei publice la 10 intrebari legitime si utile :

1.      Considera ca noul Cod Fiscal propus de Guvern este un instrument legislativ categoric mai bun decat cel aflat acum in vigoare? Ajuta economia romaneasca sa se dezvolte in continuare, pastrand si crescand numarul de locuri de munca, platind salarii mai decente, achitand taxe mai mici si mai putine (sprijinind efortul autoritatilor de combatere a birocratiei si evaziunii fiscale)? Daca nu sunt de acord cu aceste afirmatii de ce voteaza pentru?

Noul Cod Fiscal nu asigura predictibilitate, se bazeaza pe venituri iluzorii. Nu creste numarul de locuri de munca pentru ca nu lasa spatiu fiscal pentru investitii. Nu contine  masuri de combatere a birocratiei si evaziunii fiscale, pentru care este necesara conformarea voluntara a contribuabililor.  In Romania nu se intampla conformarea voluntara pentru ca nu avem incredere ca guvernul face ce trebuie cu banii nostri.

2.      Cand au votat in unanimitate Codul Fiscal au stiut ce voteaza? Au citit textul, specialistii lor au inteles prevederile si consecintele? Daca da, de ce unele partide au considerat dupa vot si dupa trimiterea la reexaminare ca noul Cod Fiscal este iresponsabil, nesustenabil, prost conceput etc.?

Cand a trecut de la Senat la Camera, noul Cod Fiscal a suferit schimbari majore in 2 zile, si n-a existat timpul necesar studierii si aprofundarii schimbarilor aduse. Pe de alta parte, parlamentarii au prostul obicei sa voteze orbeste, la indicatiil eliderului de grup.

3.      De ce reprezentantii PNL/PDL au depus un amendament privind scaderea cotei generale de TVA de la 20% (propunerea Guvernului) la 19% si chiar au conditionat votul pozitiv de acceptarea acestui amendament? Au avut calcule de impact sau a fost o simpla propunere electoralista si populista? Daca era o propunere buna de ce au solicitat acum sa se revina la varianta Guvernului de 20%?

In acel moment nu existau prevazute in Codul Fiscal scaderea sau eliminarea a inca 5 taxe si impozite, nu erau prevazute cresteri salarii nesustenabile, nu aparusera crizele din China,  demisia guvernului grec, criza imigrantilor in Europa.

4.      Care a fost impactul estimat al cresterii TVA de la 19% la 24% si al taierilor de salarii si ajutoare sociale din 2010? Care dintre partidele actuale considera si acum ca a fost corecta si utila viziunea economica a guvernarii PDL de atunci cand sute de mii de firme au dat faliment, s-au pierdut peste 170.000 de locuri de munca stabile, s-a redus cu 0,5 puncte procentuale potentialul economic, a avut loc o cadere economica drastica, a explodat evaziunea fiscala, rata inflatiei s-a dublat fata de 2009, iar puterea de cumparare a scazut dramatic chiar cu 40% in cazul profesorilor, medicilor si a categoriilor sociale cu venituri reduse?

In 2010 Romania era nefinantabila, ca efect al guvernarii dezastruoase a lui Tariceanu, fapt recunoscut si de Victor Ponta in doua randuri. Restructurarile si taierile de venituri au fost necesare pentru reechilibrarea macroeconomica, fara de care Romania ar fi ajuns in situatia Greciei. Nimeni n-a oferit solutii alternative la masurile luate in 2010, nici Victor Ponta. Dupa razboi, e usor sa te consideri mare strateg.

5.      Care este opinia partidelor politice actuale - Romania ar trebui sa renegocieze tintele de deficit bugetar ESA mai mici de 1% din PIB prevazute in actualul Medium Term Objective sau sa tina cura de slabire (austeritate) si sa acumuleze deficite de dezvoltare? Sau ar fi mai bine tintirea unor deficite bugetare ESA in jurul a 2% din PIB si astfel sa se accelereze procesul de convergenta fata de media UE28?

Romania ar proceda corect fata de generatiie urmatoare daca nu i-ar lasa datorii uriase si ar duce actualele resurse in investitii pentru dezvoltare si modernizare, nu in consum.

6.      De ce Romania ar fi nesustenabila in conditiile unui deficit de 2 - 2,5% din PIB si o datorie bruta guvernamentala de 40% din PIB, iar Spania cu un deficit bugetar de 3,7% din PIB si cu o datorie de 103% din PIB, Franta cu un deficit bugetar estimat de 4,1% din PIB si o datorie publica de 98% din PIB, Portugalia cu 2,8% din PIB si o datorie publica de 124% din PIB, Polonia cu un deficit bugetar de 2,7% din PIB si o datorie de 50% din PIB sau Marea Britanie cu un deficit bugetar de 3,6% din PIB si o datorie bruta de 91% din PIB s.a.m.d., ar fi cu toate sustenabile?

Pentru ca nu vrem sa ajungem in situatia acelor tari. Daca actuala putere asta isi doreste, este pasibila de acuzatia de atentat la siguranta nationala si inalta tradare. Romania nu are un PIB la nivelul  tarilor mentionate, asa incat comparatia este ridicola.

7.      Stiu partidele politice ca 2014 a fost primul an din ultimii 12 cand Romania a obtinut sold bugetar primar pozitiv, de 0,1% din PIB (adica soldul bugetar fara plata de dobanzi a fost pe plus)? Este nevoie in continuare de austeritate sau de masuri de crestere economica si noi locuri de munca ? (o dezbatere ideologica fundamentala azi in cadrul Uniunii Europene).

Este o prostie sa te lauzi cu sold bugetar pozitiv, cand jumatate din populatia Romaniei are toaleta in fundul curtii, tara nu are autostrazi si infrastructura.

Austeritate este atunci cand nu ai bani sau, daca ii ai, iti propui sa-I duci in modernizarea si dezvoltarea tarii, nu in consum.

8.      Stiu Partidele politice ca in 2014 Romania a atins tinta de deficit bugetar structural de 1% din PIB definita drept regula fiscala in Tratatul privind coordonarea, stabilitatea si guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare alaturi de Olanda, Germania, Danemarca si Austria? Si ca a avut un deficit bugetar MAI MIC decat cel prevazut in acordurile cu FMI/CE/BM ? Este bine sa pastram aceasta situatie sau sa cheltuim mai mult din banii nostri pentru dezvoltare si cresterea nivelului de trai?

Este bine sa cheltuim din banii pe care-i avem, nu pe care-i imprumutam, sa lasam datorii uriase copiilor nostri. Guvernul Ponta a redus la nivele minime banii alocati investitiilor, asa ca nu are dreptul sa discute despre dezvoltare.

9.      Doresc partidele politice un nou Acord Stand By cu Fondul Monetar International stiind ca Romania indeplineste criteriile de calificare pentru pentru un alt tip de Acord - accesarea unei Linii de Credit Flexibile (avand conditii macroeconomice similare cu ale Poloniei)?

Nu e suficienta dorinta Romaniei, este necesara si evaluarea FMI privind conditiile macroeconomice existente in Romania. Acordul se poate stabili doar conditionat de evaluarea FMI.

10.  Considera partidele politice ca actualul curs de crestere economica neintrerupta din 2012, scadere a somajului si ridicare a puterii de cumparare si a nivelului de trai al populatiei este sau nu afectat de crize si scandaluri politice avand ca pretext masuri economice? Sau de inconsecvente legislative absolut ridicole (de felul „votam in unanimitate Codul Fiscal si dupa o luna anuntam ca este gresit si nu il mai sustinem”)? Este necesar si se poate incheia un acord politic pentru dezvoltare economica si cresterea nivelui de trai (care sa cuprinda cel putin principalele obiective privind nivelul de fiscalizare, salariul si pensia medie, modul de finantare in educatie si sanatate) - asa cum s-a facut pentru Aparare?

Dezbaterile societatii asupra deciziilor guvernamentale importante sunt absolute necesare, iar un acord politic este necesar in conditiile in care fortele politice sunt convinse ca masurile propuse de guvern nu ne duc in situatia Greciei.

Astept si eu si toti cetatenii acestei tari raspunsurile partidelor politice parlamentare la aceste intrebari clare si importante care definesc politicile publice in domeniul economic social! Cine nu raspunde (daca va fi cineva) este evident ca de fapt habar nu are ce sa faca cu economia si viata de zi cu zi a acestei tari!

Bine ca au habar habarnistii Ponta si Teodorovici