sâmbătă, 11 septembrie 2010

Efectul terapeutic al puscariei

Multe poate rezolva justitia. O justitie corecta, independenta. Nu este inca situatia justitiei romane. Dar cred ca suntem pe drumul cel bun.

In primul rand procurorii nu mai au complexe, inhibitii. Oricine poate fi arestat, indiferent cati bani are, ce acoperire politica, ce sprijin in guvern, parlament sau presedintie, ce imperii media are in spate.

Exista o lista lunga de demnitari sau oameni de afaceri aflati in gratiile puterii care s-au trezit cu mascatii la poarta, apoi in inchisoare, eliberati apoi dupa un timp mai scurt sau mai lung.

Iata doua exemple, Decebal Traian Remes si Monica Iacob Ridzi. Ministri aflati in post. In tara lor si cu partidul lor aflat la putere. Si totusi, DNA nu i-a iertat. A mers pana la cablarea asistentilor dnei Ridzi, o chestie care se face cand e vorba de teroristi sau criminali.

Ca nu se finalizeaza cele doua dosare este alta poveste. Partial e vina judecatorilor, partial a codurilor de procedura, a profesionalismului procurorilor.

Sa ne aducem apoi aminte de senatorul Catalin Voicu, judecatorul Costiniu, Casuneanu, Gigi Becali, Dinu Patriciu, Dan Diaconescu, Sorin Ovidiu Vantu, primarii Solomon, Anghel, Gutau, baietii din fotbal, Popoviciu, Rebegea Dumitru, judecător la Tribunalul Prahova, Preşedintele Secţiei Penale, Saulea Danut, deputat în Parlamentul României în perioada 2000-2004, gen. mr. (r) Trandafir Petre (în stare de arest preventiv), fost inspector şef al ISU. Si multi altii.

Ceeace acum 7-8 ani parea imposibil, acum devine fapt aproape cotidian. E un inceput si trebuie sa felicitam procurorii pentru lipsa de inhibitie in fata mai marilor zilei.

O intrebare grea este daca procurorii actioneaza la comanda politica. Eu nu cred, chiar lista de mai sus probeaza acest lucru. Putem fabula mult si bine asupra coincidentelor. Epoca biletelelor a apus. Convorbirile, telefonice sau nu, lasa si ele urme. Suntem intr-o etapa tehnologica in care putine lucruri mai pot fi ascunse. Mai devreme sau mai tarziu apar inregistrari sau documente, cu palme, cu traseele banilor, cu orice. Exista trei nivele jurisdictionale, cai de atac, recursuri, CEDO in ultima instanta. N-or fi toti corupti sau aflati in siajul puterii

S-a mai destramat un mit. Acela ca daca ai bani si un imperiu media in spate esti intangibil. Asa au crezut Dan Diaconescu si Sorin Ovidiu Vantu. Realitatea i-a contrazis. Nu postul tv ci reactia oamenilor de pe strada. Care nu mai stau cu gura cascata sa vada ce mai zic mogulii la propriile televiziuni.

Singura explicatie este ca si-au supralicitat puterea. Altfel cum s-ar explica convorbirile telefonice cu Nicolae Popa, in care Vantu il anunta, fara perdea, ca i-a trimis bani. Stia ca este urmarit si ascultat. I s-a si comunicat acest lucru in noiembrie anul trecut. Se credea insa deasupra muritorilor de rand, datorita armatei de ziaristi platiti, din trustul media pe care-l stapaneste. Pana la urma s-a dovedit ca in fata probelor nu valoreaza doi bani. Probe pe care banuiesc ca s-au bazat procurorii, inainte de a isca un scandal national.

Gigi Becali s-a linistit. Nu mai injura procurorii pe la televizor. A vazut cum este in puscarie. Iar Dumitru Solomon, primarul Craiovei, recent eliberat din inchisoare ii avertizeaza pe amatori: “erau momente cand nu doream sa ma mai trezesc dimineata!” La fel Decebal Traian Remes, Muresan si multi altii. Au renuntat la declaratii belicoase, s-au vindecat in puscarie. Sa ne amintim si lacrimile lui Dinu Patriciu in fata perspectivei de a-si petrece noaptea in inchisoare. Radu Berceanu declara ca s-a gandit ca poate fi arestat si orice demnitar sau om important care se stie cu musca pe caciula isi pune problema daca mai devreme sau mai tarziu s-ar putea trezi cu mascatii la poarta.

Si la urma urmei, cine sunt Gigi Becali si Sorin Ovidiu Vantu? Ce mari oameni de afaceri?

Adevarul ca n-au produs niciodata nimic. Nicio tigaie, un creion, un pix, ceva. Sunt speculatori. O meserie neaflata in COR. Ce-au speculat? Nici macar la bursa. Au speculat prostia oamenilor, coniventa cu organele statului, lacomia unora aflati la putere. Cu FNI cate te indemna sa dormi linistit, FNA, CEC, care si acum plateste combinatia vinovata cu FNI. In cazul lui Vantu si prostia acolitilor, Ioana Maria Vlas sau Nicolae Popa, (“golanasul mic, banditul, batranelul”)

Iar FNI a aparut dupa experienta similara cu Caritasul de la Cluj. E adevarat ca de prostie nu te poate apara nimeni, nici macar statul, totusi, anumite activitati speculative trebuie strict reglementate de stat. Si au fost, dar dupa loviturile de tun trase de mai marii zilei, care s-au imbogatit pe seama prostilor. Personal nu le plang de mila. Prostia se plateste.

In concluzie, sunt mai degraba optimist. Nu cred in scenarii de orice tip, prefer sa cred ca procurorii isi fac pur si simplu treaba, indiferenti la ce spun salariatii mogulilor, la campanii de presa, la discutii interminabile pe la tv-uri. Cati s-or mai uita la ele? Din ce in ce mai putini.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu